ȘAN, șanuri, s. n. Calapod folosit pentru păstrarea încălțămintei în procesul de finisare sau după ce aceasta este gata. – Din magh. sám.

șan [At: CREANGĂ, O. 223 / V: (reg) șam sn / Pl: ~uri sn, ~i sm / E: mg sám] 1 sn (Pop) Piesă de lemn în forma (labei) piciorului, întrebuințată la confecționarea încălțămintei sau care se pune în încălțăminte pentru a o împiedica să se deformeze Si: calapod (1), (reg) șamfă. 2 sm (Arg) Tovarăș.

ȘAN, șanuri, s. n. Calapod folosit pentru păstrarea formei încălțămintei în procesul de finisare sau după ce aceasta este gata. – Din magh. sám.

ȘAN, șanuri, s. n. Calapod care se introduce în încălțăminte pentru a o ține întinsă.

ȘAN ~uri n. fam. Calapod care se introduce în încălțăminte pentru a-i menține forma; calup. /<ung. sam

șan n. Mold. lemn pe care cismarul întinde pielea carâmbilor: trăgând ciubotele la șan CR. [Tr. șanfă = ung. SÁMFA, calapod (din SÁM, tipar, și FA, lemn)].

șan n., pl. urĭ (ung. sámfa, [de unde vine forma ardelenească șanfă], d. sam, formă, și fa, lemn). Nord. Calapod de cĭobote.

șam² sn vz șan

șanfă f. Tr. V. șan.

șánfă f., pl. e. V. șan.

șan s. n., pl. șanuri

șan s. n., pl. șanuri

șan s. n., pl. șanuri

șan (șanuri), s. n. – Calapod pentru încălțăminte. Mag. sám (Tiktin).

ȘAN s. calapod. (~ pentru cizme.)

ȘAN s. calapod. (~ pentru cizme.)