șargă¹ sf [At: LIUBA-IANA, M. 20 / Pl: șărgi / E: ns cf srb šara] 1 (Ban; Trs) Dungă (1). 2 (Ban; Trs) Pată. 3 (Ban; Olt) Cicatrice (în forma unei linii).

șargă² sf [At: PAȘCA, GL. / V: (reg) -rjă / Pl: șărgi / E: ns cf ucr серга] 1 (Trs) Verigă care se pune în botul porcului. 2 (Reg; îf șarjă) Cercel (1).

șargă³ sf [At: ALEXI, W. / Pl: ? / E: nct] (Rar) Marnă.

șarjă² sf vz șargă²

ȘARGĂ s. v. dungă, linie, pată, vargă.

șargă s. v. DUNGĂ. LINIE. PATĂ. VARGĂ.

șargă¹, șărgi, s.f. (reg.) 1. dungă; pată. 2. cicatrice (în forma unei linii).

șargă², șărgi, s.f. (reg.) 1. verigă care se pune în botul porcului. 2. (în forma: șarjă) cercel.

șargă³ s.f. (reg.) rocă sedimentară compusă din carbonat de calciu și argilă, de culoare cenușie; marnă.