8 definiții pentru țintățel
Explicative DEX
ȚINTĂȚEL, țintăței, adj. (Pop.) Diminutiv al lui țintat (2). – Țintat + suf. -el.
țintățel am [At: ALECSANDRI, P. P. 387 / Pl: ~ei / E: țintat + -el] 1-2 (Pop; șhp; d. boi și cai) Cu țintă1 (10) în frunte Si: (reg) țintărel (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚINTĂȚEL adj. dim. ȚINTAT: Și din ocol a luat Doisprezece boi bourei, În coadă cudălbei, În frunte țintăței (MAR.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
ȚINTĂȚEL, țintăței, adj. (Reg.) Diminutiv al lui țintat (2). – Țintat + suf. -el.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ȚINTĂȚEL, țintăței, adj. m. (Popular) Diminutiv al lui țintat (2). Boi-bourei, În coadă codălbei, În frunte țintăței. TEODORESCU, P. P. 145.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
țintățel (pop.) adj. m. (bou ~), pl. țintăței
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
țintățel (pop.) adj. m., pl. țintăței
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
țintățel adj. m., pl. țintăței, art. țintățeii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: țintățel
țintățel adjectiv masculin
adjectiv masculin (AM12) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
țintățel, țintățeiadjectiv masculin
-
- Boi-bourei, În coadă codălbei, În frunte țintăței. TEODORESCU, P. P. 145. DLRLC
-
etimologie:
- Țintat + -el. DEX '98 DEX '09