ARȚAR, arțari, s. m. Arbore cu lemnul alb și tare, rezistent, cu frunze opuse și fructe aripate, înrudit cu paltinul (Acer platanoides). – Et. nec.

PALTIN, paltini, s. m. Numele a doi arbori: a) arbore înalt, cu frunzele crestate adânc, cu florile mici și fructele prevăzute cu aripi, având trunchiul din lemn tare, folosit la fabricarea mobilei, a unor instrumente muzicale etc. (Acer pseudoplatanus); b) arțar. ♦ Lemnul arborilor de mai sus. [Var.: (pop.) palten s. m.] – Lat. platanus.

GLADIȘ s. m. V. glădici.

ARȚAR ~i m. Arbore cu frunze late, ovale și adânc dințate, cu lemnul alb și rezistent, cu fructe aripate. /<lat. arciarium

PALTIN ~i m. 1) Arbore cu tulpină înaltă, cu frunze lobate, cu flori verzui, al cărui lemn alb, dur și cu textură frumoasă este pe larg întrebuințat în industrie. 2) Lemnul acestui arbore. /<lat. platanus

gladiș s. m., pl. gladiși

arțar s. m., pl. arțari

gladiș s. m., pl. gladiși

paltin s. m., pl. paltini

arțar (-ri), s. m. – Arbore cu lemnul alb și tare (Acer tartaricum). – Var. (h)arțar(iu), ațar, arcer(iu). Probabil din lat. *arcearius, care reprezintă mai puțin numele arborelui, acer (Pușcariu 131; Pușcariu, Lat. ti, 63; REW 91; DAR), cît mai ales o referire la arcus „arc”, care se fabrica de obicei din lemnul acestuia; cf. celălalt nume rom. al arborelui, brîglar, de la brîglă „prăjină” și, pentru formă, lat. *acereus › retor. ischi. Der. de la acer, propusă de Burlă, Studii, 137, reluată de Körting 113, a fost respinsă de Densusianu, Rom., XXXIII, 274 și Graur, BL, V, 86. Var. arcer înseamnă în limba actuală „tocilă”, care inițial se obținea prin ținerea în apă a unei bucăți de lemn de arțar pînă se întărea și astfel putea fi folosită la ascuțit; cf. Hasdeu 1500. Identitatea ambelor cuvinte nu este admisă de toți cercetătorii. Körting 125 invoca lat. aciarium, ipoteză respinsă de Densusianu, Rom., XXXIII, 274 și admisă de Scriban, care pleacă de la it. acciaro. Pentru DAR, etimonul lui arcer este necunoscut; Pușcariu, Dacor., IX, 422, îl derivă de la lat. ilicem, cu suf. -er.

ACER L., ACER, fam. Aceraceae. Gen originar din Europa, Asia, America de N și Africa de N, cca 120 specii, arbori, mai rar arbuști. Frunze opuse, rar compuse, pețiolate, palmat-lobate și nervate. Flori pe tipul 5 sau 4, stamine 8 (10); poligame, rar unisexuat-monoice sau dioice, în panicule, raceme sau corimbe. Fructele, lung-aripate, samare.

ARȚAR s. (BOT.) 1. (Acer platanoides) (rar) platan, (reg.) velniș. 2. arțar tătăresc v. gladiș.

ARȚAR s. v. brâglar.

GLADIȘ s. (BOT.; Acer tataricum) arțar tătăresc, (reg.) verigar.

GLADIȘ s. v. părul-ciutei, salbă-moale, verigar.

PALTIN s. (BOT.; Acer pseudoplatanus) (reg.) mojdrean.