ABATOR, abatoare, s. n. Loc special amenajat unde se sacrifică animalele în vederea obținerii cărnii, sub control sanitar-veterinar. – Din fr. abattoir.

abator sn [At: BACOVIA, O. 17 / Pl: ~oare / E: fr abattoir] 1 Loc în care se taie vitele Si: (înv) zalhana. 2 Personalul unui abator (1).

abatór s.n. 1 (ind. alim.) Ansamblu de clădiri și instalații unde se sacrifică animalele pentru consum și unde se prelucrează carnea proaspătă. 2 Fig. Masacru, război. • pl. -oare. / <fr. abattoir.

ABATOR, abatoare, s. n. Ansamblu alcătuit din clădirile, instalațiile, terenul etc. unde se taie vitele destinate consumului și se prelucrează carnea proaspătă. – Din fr. abattoir.

ABATOR, abatoare, s. n. Clădire special amenajată, unde se taie vitele destinate consumului. Fig. Cufundat în beznă și măcinat de suferințe, poporul muncitor era minat în abatoarele războaielor imperialiste și silit să-și verse sîngele pentru interesele asupritorilor săi. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2574. Se trezeau într-o zi cu ordin verde [de concentrare] și trimiși la abatoarele fără hodină [ale războiului imperialist]. CAMILAR, N. II 375.

ABATOR, abatoare, s. n. Clădire (cu instalații, teren) unde se taie vitele destinate consumului. – După fr. abattoir.

ABATOR s.n. Loc (cu instalații speciale) unde se taie vitele. [Pl. -toare. / < fr. abattoir].

abator s. n. 1. construcție unde se sacrifică animalele destinate consumului populației. 2. (fig.) masacru. (< fr. abattoir)

abator, abatoare, s.n. Ansamblul clădirilor și instalațiilor unde se taie vitele destinate consumului.

ABATOR ~oare n. Întreprindere unde se taie animalele destinate consumului. /<fr. abattoir

*abatór n., pl. oare (fr. abattoir, d. abattre, a doborî. V. abat). Barb. Tăĭetoare, zalhana, locu unde se taĭe vitele.

*ABATORIU (pl. -torii) sn. Clădirea, locul unde se taie vitele, zalhana [fr. abattoir].

abatoriu n. zalhana, locul unde se taie vitele (= fr. abattoir).

abator s. n., pl. abatoare

abator s. n., pl. abatoare

abator s. n., pl. abatoare

abator, pl. abatoare

abator, -oare.

abator (abatoare), s. n. – Clădire unde se taie vitele destinate consumului. – Var. (înv.) abatoriu. < Fr. abattoir.

ABATOR s. (înv. și reg.) măcelărie, (reg.) belitoare, tăietorie, (înv.) scaun, zalhana. (Taie vitele la ~.)

ABATOR s. (înv. și reg.) măcelărie, (reg.) belitoare, tăietorie, (înv.) scaun, zalhana. (Taie oițele la ~.)