7 definiții pentru acrit (adj.)
Explicative DEX
ACRIT, -Ă, acriți, -te, adj. 1. Care a devenit sau a fost făcut (mai) acru2. ♦ Fig. (Despre oameni) Morocănos, ursuz, dificil. 2. (Despre alimente) Alterat, stricat. – V. acri.
ACRIT, -Ă, acriți, -te, adj. 1. Care a devenit sau a fost făcut (mai) acru2. ♦ Fig. (Despre oameni) Morocănos, ursuz, dificil. 2. (Despre alimente) Alterat, stricat. – V. acri.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de cata
 - acțiuni
 
acrit2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: acri] 1 Care a fost acrit. 2 Care a devenit acru. 3 Care s-a alterat.
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
ACRIT I. adj. p. ACRI ¶ ¶ contr. NEACRIT. II. sbst. Faptul de a (se) acri.
- sursa: CADE (1926-1931)
 - adăugată de Onukka
 - acțiuni
 
ACRIT, -Ă, acriți, -te, adj. 1. Care a devenit sau a fost făcut (mai) acru. Vin acrit. 2. Alterat, stricat. Pîine acrită. 3. Fig. Necăjit, plictisit. Mi-e sufletul acrit și m-am săturat să mă chinuiesc atîtea ceasuri pe zi și să nu mă procopsesc toată viața. CARAGIALE, O. II 27.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
ACRIT, -Ă, acriți, -te, adj. 1. Care a devenit sau a fost făcut (mai) acru. 2. Alterat, stricat. 3. Necăjit, plictisit. – V. acri.
- sursa: DLRM (1958)
 - adăugată de lgall
 - acțiuni
 
Sinonime
ACRIT adj. 1. acru, înăcrit, oțetit, (înv. și reg.) oțetos. (Vin ~.) 2. v. murat. 3. v. alterat. 4. alterat, brânzit, (prin Bucov.) scopt. (Lapte ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
ACRIT adj. 1. acru, înăcrit, oțetit, (înv. și reg.) oțetos. (Vin ~.) 2. acru, murat. (Varză ~.) 3. acru, alterat, descompus, fermentat, împuțit, înăcrit, stricat, (înv. și pop.) searbăd, (reg.) mocnit, sărbezit, (prin Maram.) scopt. (Aliment ~.) 4. alterat, brînzit, (prin Bucov.) scopt. (Lapte ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
|    adjectiv (A2)    Surse flexiune: DOR    |  masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |   
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |   
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |   
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |   
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
  acrit, acrităadjectiv  
 -  
-  Vin acrit. DLRLC
 
-  1.1. Despre oameni: dificil, morocănos, necăjit, plictisit, ursuz. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-  Mi-e sufletul acrit și m-am săturat să mă chinuiesc atîtea ceasuri pe zi și să nu mă procopsesc toată viața. CARAGIALE, O. II 27. DLRLC
 
 -  
 
 -  
 -   
-  Pâine acrită. DLRLC
 
 -  
 
etimologie:
-  acri DEX '09 MDA2 DEX '98
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.