AEROPORT, aeroporturi, s. n. Ansamblu constituit din terenul, clădirile și instalațiile necesare decolării, aterizării, manevrării, adăpostirii și întreținerii avioanelor. – Din fr. aéroport.

aeroport sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: fr aéroport] 1 Ansamblu constituit din terenul, clădirile și instalațiile necesare decolării, aterizării, manevrării, adăpostirii și întreținerii avioanelor. 2 Terenul unui aeroport (1). 3 Clădirile unui aeroport (1). 4 Instalațiile unui aeroport (1). 5 Personalul unui aeroport (1). 6 Pasagerii unui aeroport (1).

*AEROPORT (pl. -turi) sn. Teren amenajat anume pentru plecarea și sosirea aeroplanelor unei linii aeriene de transporturi [fr.].

AEROPORT, aeroporturi, s. n. Ansamblu constituit din terenul, clădirile și instalațiile necesare decolării, aterizării, manevrării, adăpostirii și întreținerii avioanelor. [Pr.: a-e-] – Din fr. aéroport.

AEROPORT, aeroporturi, s. n. Teren prevăzut cu toate instalațiile necesare pentru a permite plecarea și sosirea avioanelor de cursă, gararea și repararea lor etc. V. aerodrom.

AEROPORT, aeroporturi, s. n. Teren prevăzut cu instalații necesare decolării, aterizării, manevrării, adăpostirii și întreținerii avioanelor. – Fr. aéroport.

AEROPORT s.n. Teren prevăzut cu instalațiile necesare decolării, aterizării, adăpostirii și întreținerii avioanelor de cursă. [Pl. -turi. / < fr. aéroport].

AEROPORT s. n. perimetru amenajat cu instalațiile și serviciile traficului aerian. (< fr. aéroport)

AEROPORT ~uri n. Ansamblu construit din terenuri, clădiri, instalații și servicii necesare traficului aerian. /<fr. aéroport

aeroport-releu s. n. (av.) ◊ „Reprezentanții societăților [aviatice] s-au pronunțat pentru folosirea unor aeroporturi-releu unde avioanele și-ar putea face plinul, asigurându-se astfel zborurile dus și întors fără riscul de a ajunge în pană de combustibil.” I.B. 10 XI 73 p. 4 (din aeroport + releu)

aeroport s. n., pl. aeroporturi

aeroport s. n., pl. aeroporturi

aeroport s. n., pl. aeroporturi

aeroport, pl. aeroporturi

AEROPORT suprafață plană de teren special amenajată pentru decolarea – aterizarea aeronavelor civile de transport, de călători și de materiale, având infrastructură și instalații care asigură desfășurarea traficului de transport aerian, alimentarea cu carburanți și lubrifianți și asistența tehnică a aeronavelor ce execută escale tehnice, în timpul traiectelor de zbor pe liniile aeriene stabilite anterior, manevrarea, adăpostirea și întreținerea aeronavelor. Aeroportul unde aeronavele se alimentează cu combustibil și lubrifianți, asigurându-și astfel zborurile dus-întors fără riscul de a ajunge în pană de carburant, se numește Aeroport releu.

AEROPORT s. aerodrom. (~ul Otopeni.)

AEROPORT s. aerodrom. (~ Otopeni.)