11 definiții pentru ambitus

din care

Explicative DEX

AMBITUS s. n. Întindere a unei melodii, de la sunetul ei cel mai grav până la cel mai înalt. – Din fr. ambitus.

AMBITUS s. n. Întindere a unei melodii, de la sunetul ei cel mai grav până la cel mai înalt. – Din fr. ambitus.

AMBITUS s. n. Întindere a unei melodii, de la sunetul ei cel mai grav până la cel mai înalt. – Din fr. ambitus.

ambitus sn [At: DEX2 / E: fr ambitus] Întindere a unei melodii, de la sunetul cel mai grav până la cel mai înalt.

AMBITUS s.n. Limitele extreme ale înălțimii sunetelor unei lucrări vocale sau instrumentale; întinderea unei voci sau a unui instrument. [Pl. -suri. / < germ. Ambitus, cf. lat. ambitus].

AMBITUS s. n. 1. întindere a unei voci, a unui instrument, de la sunetul cel mai grav până la cel mai acut; diapazon (2). 2. (p. ext.) evantai, gamă (a posibilităților). (< germ. Ambitus, lat. ambitus)

ambitus s.1. (muz.) Întinderea unui glas de la sunetul cel mai grav până la cel mai înalt ◊ „[...] un glas care-și etalează generos profunzimea în registrul grav, căldura și minunatul timbru baritonal pe tot ambitusul până la sonoritatea, amplitudinea, forța registrului înalt.” Sc. 30 VI 83 p. 4. ♦ 2. (Prin extensie) Evantai, gamă (a posibilităților) ◊ „[...] în primul rând, concertul a demonstrat largul ambitus al posibilităților pe care le are jazul românesc [...]” Sc. 17 IV 80 p. 4 (din fr. ambitus; cf. lat. ambitus, germ. Ambitus; DEX, DN3)

Ortografice DOOM

ambitus s. n.

ambitus s. n.

ambitus s. n., ambitusuri

Jargon

ambitus (cuv. lat. „circuit, înconjur”) 1. Întindere a unei melodii*, voci (1) sau instrument* de la sunetul cel mai grav până la sunetul cel mai acut. Sin.: diapazon (4); întindere. V. registru. 2. Referitor la modurile (1, 3) medievale, a. indică starea autentică sau plagală a unui mod.

Sinonime

AMBITUS s. (MUZ.) diapazon, întindere, registru.

AMBITUS s. (MUZ.) diapazon, întindere, registru.

Intrare: ambitus
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ambitus
  • ambitusul
  • ambitusu‑
plural
  • ambitusuri
  • ambitusurile
genitiv-dativ singular
  • ambitus
  • ambitusului
plural
  • ambitusuri
  • ambitusurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ambitus, ambitusurisubstantiv neutru

  • 1. Întindere a unei melodii (sau a unei voci, a unui instrument), de la sunetul ei cel mai grav până la cel mai înalt. DEX '09 MDA2 DEX '98 DN MDN '00 DCR2
    • format_quote [...] un glas care-și etalează generos profunzimea în registrul grav, căldura și minunatul timbru baritonal pe tot ambitusul până la sonoritatea, amplitudinea, forța registrului înalt. Sc. 30 VI 83 p. 4. DCR2
    • 1.1. prin extensiune Evantai, gamă (a posibilităților). MDN '00 DCR2
      • format_quote [...] în primul rând, concertul a demonstrat largul ambitus al posibilităților pe care le are jazul românesc [...] Sc. 17 IV 80 p. 4. DCR2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.