ANTRAX s. n. Boală infecțioasă, la animale, transmisibilă la oameni, manifestată mai ales prin leziuni viscerale; dalac, bubă-neagră, cărbune. – Din fr. anthrax.

antrax sm [At: BIBLIA (1688), 355/47 / V: (înv) ~anx, ~traxă sf, (2, înv) ~thraxi / A și: (după fr) ~trax / Pl: (înv) ~acși, ~achi / E: fr anthrax, ngr άνθραξ] 1 (Min; înv) Piatră scumpă, de culoarea cărbunelui aprins Si: rubin. 2 Boală infecțioasă și contagioasă (la animale și la oameni), manifestându-se prin abcese pulmonare, gastrointestinale și cutanate Si: (pop) bubă-neagră, cărbune, dalac. corectat(ă)

*ANTRAX sm. 🩺 Tumoare dureroasă și tare, numită de popor „serpengea”, „bubă rea”, sau „bubă neagră” [fr. < gr.].

ANTRAX, antraxe, s. n. Boală infecțioasă și contagioasă (la animale și la oameni), manifestată prin abcese pulmonare, gastrointestinale și cutanate; dalac, bubă-neagră, cărbune. – Din fr. anthrax.

ANTRAX s. n. Boală infecțioasă la animale și oameni, produsă de microbi foarte virulenți și manifestată prin abcese care cuprind toate straturile pielii; dalac, bubă-neagră, cărbune.

ANTRAX s. n. Boală infecțioasă (la animale și oameni) manifestată prin abcese care cuprind toate straturile pielii; dalac. – Fr. anthrax (< gr.).

ANTRAX s.n. Tumoare inflamatorie a țesutului celular de sub piele, produsă de microbi foarte virulenți; (pop.) dalac. [Pl. -xuri, -xe. / < fr. anthrax, cf. gr. anthrax – cărbune].

ANTRAX ~uri n. Boală infecțioasă a vitelor (transmisibilă și omului), manifestată prin abcese pulmonare, gastrointestinale și prin simptome de colaps. [Sil. an-trax; Pl. și antraxe] /<fr. anthrax

antrax n. dalac, buboiu inflamat, care în urmă se cangrenează.

*ántrax n. (vgr. ántrax, cărbune). Cărbune, dalac, o pustulă periculoasă. Serpengea, altă pustulă, care seamănă cu furunculu, se gangrenizează și se înegrește și nu se vindecă bine de cît arzînd-o cu feru roș. – Ar fi maĭ corect antráce, ca torace.

anthraxi sm vz antrax

antranx sm vz antrax

antraxă sf vz antrax

antrax s. n.

!antrax s. n.

antrax s. n., pl. antraxuri/antraxe

antrax, pl. antraxuri

antrax.

antrax, s. m. – 1. (Înv.) Boală, dalac, cărbune. – 2. Furunculoză. Ngr. ἄνυραξ și modern din fr. anthrax.

ANTRAX s. v. rubin.

ANTRAX s. (MED., MED. VET.) cărbune, dalac, pustulă malignă, (reg.) armurare, armurariță, bubă (neagră, rea), marmură, răsfug, talan, bășică rea, sânge mohorât, (prin Munt.) pripit, (prin Ban. și Munt.) spurcat, (înv.) serpengea.

antrax s. v. RUBIN.

ANTRAX s. (MED., MED. VET.) cărbune, dalac, pustulă malignă, (reg.) armurare, armurariță, bubă (neagră, rea), marmură, răsfug, talan, bășică rea, sînge mohorît, (prin Munt.) pripit, (prin Ban. și Munt.) spurcat, (înv.) serpengea.