ATARE, atari, adj. pron. (antepus) Astfel de...; asemenea. O atare problemă. ◊ Loc. conj. Ca atare = deci, în consecință. – Lat. eccum-talem.

atare [At: (a. 1582) PALIA, ap. GCR 77/31 / Pl: invar, (îvr) ~ri / E: ml talis] 1 anh Astfel. 2 anh Oarecare. 3 anh (Îrg) Vreun, vreo. 4 av (Jur; îlc) Ca ~ În această calitate. 5 av (Îal) În consecință.

ATARE pron. adj. indef. inv. ( ‼ pl. m. f. atari) 1 Așa un(ul); așa fel: nașul său Român și, ca ~, ospătarnic ca tot Românul (RET.) ¶ 2 †Trans. Vre-un(ul), oare-care: să va înpunge boul pre ~ bărbat au muiare (PAL.) [lat. eccum-talem].

ATARE adj. invar. (Precedat de art. nehot. și urmat de substantivul pe care îl determină) Asemenea, astfel de... O atare propunere va fi bine primită de tatăl său. PAS, L. I 120. ◊ Loc. conj. Ca atare = deci, prin urmare, în consecință.

ATARE adj. invar. Astfel de...; asemenea. ◊ Ca ~ deci, prin urmare. /<lat. eccum-talem

atare pr. astfel de. [V. acătare].

atáre pron. demonstrativ (var. din acătare). Vechĭ. Azĭ lit. În această calitate, asemenea, ast-fel de: eștĭ milostiv, și ca atare l-aĭ ajutat. Vechĭ. Azĭ Trans. Vre-unu, vre-una: atare om. – Pl. tot atare, ca și acătare și cutare.

atare¹ adj. pr. antepus m. și f., g.-d. f. sg. atari; pl. m. și f. atari (atare situație)

atare² (ca ~) loc. adj., loc. adv.

atare¹ adj. pr. antepus m. și f. g.-d. f. sg. atari pl. m. și f. atari

atare adj. invar.

atare invar. (un atare om, o atare femeie, unui atare om, unei atare femei, atare oameni (femei), unor atare oameni (femei)).

atare adv. și pron. indef. – Astfel, de asemenea. – Mr. a(h)tare, megl. ftari, (h)tari. Lat. tālis „asemenea” ar fi suficient pentru a explica forma rom. (pentru -a, cf. acătare). Totuși, formele dialectale, ca it. (co)tale, v. fr. itel (› fr. tel), v. prov. aital (› prov. tal), v. sp. atal (› sp. tal), indică faptul că este vorba de o compunere, care probabil nu este aceeași în toate cazurile (cf. REW 8543). Pușcariu 159 se gîndește la o compunere *eccum talis sau atque talis; însă în DAR îl consideră pe a- inexplicabil. *Eccum talis este forma care pare cea mai potrivită cu mr. și megl. Este cuvînt invariabil (ca și care, cutare); totuși, uneori apare un pl. analogic atari.

ATARE adj. invar. v. oarecare, vreun.

ATARE adj. invar. v. asemenea.

ATARE adj. invar. asemenea, astfel, așa. (O ~ problemă.)

atare adj. v. OARECARE. VREUN.

ATARE adj. (Ban., Trans. SV) Astfel (de), așa (fel); asemenea. Nu ești atare Dumnedzeu Căruia răul să placă. VCC, 12. Atare. Talis. AC, 329. Nice se lipește nici de o învățătură striină au atare care-i în aleanul besereciei. CAT. B, 3: cf. PSALTIRE SEC. XVII, apud TEW, s. v. sucui. Etimologie: lat. eccum-talem.