13 definiții pentru bătăiaș

din care

Explicative DEX

BĂTĂIAȘ, bătăiași, s. m. (Rar) Hăitaș2. [Pr.: -tă-iaș] – Bătaie + suf. -aș.

BĂTĂIAȘ, bătăiași, s. m. (Rar) Hăitaș2. [Pr.: -tă-iaș] – Bătaie + suf. -aș.

bătăiaș sm [At: COSTINESCU / P: ~tă-iciș / Pl: ~i / E: bătaie + -aș] 1 Hăitaș2. 2 Persoană din echipa de combatere a lăcustelor.

bătăiaș s.m. Gonaci, hăitaș. • pl. -i. /bătaie + -aș.

BĂTĂIAȘ sm. 1 🔫 Acela care bate crîngurile spre a goni vînatul afară, îndreptîndu-l spre pușcași: chiotele de vînătoare ale bătăiașilor (ODOB.) 2 🐟 Cel ce bate apa ca să gonească peștele spre plasă, cînd se pescuește [bătaie].

BĂTĂIAȘ, bătăiași, s. m. Gonaci, hăitaș. Numai în stampele și în albumurile lui [Ridinger] se mai văd incă astăzi tipurile și costumele acelor slujitori, pușcași, hăitari, bătăiași, șoimari, cari compuneau personalul vînătorilor din secolul trecut. ODOBESCU, S. III 144. Crivățul sufla iute și-nghețat din fundul văilor, iar jalnicele sale gemete aduceau de departe... chiotele de vînătoare ale bătăiașilor. ODOBESCU, S. A. 83.

BĂTĂIAȘ, bătăiași, s. m. (Rar) Gonaci, hăitaș. – Din bătaie + suf. -aș.

bătăiaș m. gonaciu care străbate pădurea, făcând sgomot spre a ieși vânatul la pușcași: chiotele de vânătoare ale bătăiașilor OD.

bătăĭáș m. (d. bătaĭe). Hăitaș, cel care gonește vînatu spre vînător.

Ortografice DOOM

bătăiaș (rar) s. m., pl. bătăiași

bătăiaș (rar) s. m., pl. bătăiași

bătăiaș s. m., pl. bătăiași

Sinonime

BĂTĂIAȘ s. v. hăitaș.

BĂTĂIAȘ s. gonaci, gonaș, hăitaș, mînător, (reg.) ciocănaș, hăitar, (prin Mold.) botaș. (~ la o vînătoare.)

Intrare: bătăiaș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bătăiaș
  • bătăiașul
  • bătăiașu‑
plural
  • bătăiași
  • bătăiașii
genitiv-dativ singular
  • bătăiaș
  • bătăiașului
plural
  • bătăiași
  • bătăiașilor
vocativ singular
  • bătăiașule
  • bătăiașe
plural
  • bătăiașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bătăiaș, bătăiașisubstantiv masculin

  • 1. rar Persoană care bate crângurile spre a goni vânatul afară, îndreptându-l spre pușcași; hăitaș. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM
    • format_quote Numai în stampele și în albumurile lui [Ridinger] se mai văd încă astăzi tipurile și costumele acelor slujitori, pușcași, hăitari, bătăiași, șoimari, cari compuneau personalul vînătorilor din secolul trecut. ODOBESCU, S. III 144. DLRLC
    • format_quote Crivățul sufla iute și-nghețat din fundul văilor, iar jalnicele sale gemete aduceau de departe... chiotele de vînătoare ale bătăiașilor. ODOBESCU, S. A. 83. DLRLC
  • 2. Persoană ce bate apa ca să gonească peștele spre plasă, când se pescuiește. CADE
  • 3. Persoană din echipa de combatere a lăcustelor. MDA2
etimologie:
  • Bătaie + -aș. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.