9 definiții pentru balansor

Explicative DEX

BALANSOR, balansoare, s. n. Balansier (1). – Balansa + suf. -or.

BALANSOR, balansoare, s. n. Balansier (1). – Balansa + suf. -or.

balansór1 s.n. (tehn.) Balansier. • pl. -oare. /balansa + -or.

BALANSOR, balansoare, s. n. Balansier (1).

BALANSOR, balansoare, s. n. Balansier (1). – Din balans + suf. -or.

BALANSOR s.n. Balansier. [< balansa + -or].

BALANSOR s. n. balansier (1). (< balansa + -or)

Ortografice DOOM

balansor (dispozitiv) s. n., pl. balansoare

balansor (dispozitiv) s. n., pl. balansoare

balansor (piesă la un mecanism) s. n., pl. balansoare

Intrare: balansor
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • balansor
  • balansorul
  • balansoru‑
plural
  • balansoare
  • balansoarele
genitiv-dativ singular
  • balansor
  • balansorului
plural
  • balansoare
  • balansoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

balansor, balansoaresubstantiv neutru

etimologie:
  • Balansa + -or. DEX '09 DEXI DEX '98 DLRM DN MDN '00

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.