18 definiții pentru bancnotă

din care

Explicative DEX

BANCNOTĂ, bancnote, s. f. Semn bănesc oficial sub formă de hârtie de valoare la purtător, emisă de o bancă2 (1) și care îndeplinește funcția de mijloc de plată; ban de hârtie. – Din germ. Banknote, fr. bank-note.

bancno sf [At: ODOBESCU, S. I, 469 / Pl: ~te / E: ger Banknote, fr bank- note] Ban2 (1) de hârtie emis de o bancă3 (1) și folosit ca mijloc de plată Si: bilet de bancă, hârtie-monedă, (înv) bancă3 (4), banco-țedulă, bancot.

bancnotă s.f. (fin.) Hîrtie-monedă emisă de o bancă (națională), folosită ca mijloc de plată. • pl. -e. /<germ. Banknote, fr. bank-note, engl. banknote.

*BANCNO (pl. -te) sf. Bilet de bancă, bani de hîrtie [fr. banknote < engl.].

BANCNOTĂ, bancnote, s. f. Hârtie-monedă emisă de o bancă2 (1) și folosită ca mijloc de plată. – Din germ. Banknote, fr. bank-note.

BANCNOTĂ, bancnote, s. f. Monedă de credit la. purtător, cu acoperire în aur, emisă de o bancă. Desfăcu la vedere cele două bancnote de cîte o sută de lei. SADOVEANU, B. 211.

BANCNOTĂ, bancnote, s. f. Hîrtie de valoare, cu acoperire în aur, emisă de o bancă (în schimbul cambiilor) și folosită ca mijloc de plată. – Germ. Banknote (fr. bank-note).

BANCNO s.f. Hîrtie-monedă emisă de o bancă și folosită ca mijloc de plată; bilet de bancă. [< fr., engl. bank-note, cf. germ. Banknote].

BANCNO s. f. hârtie-monedă emisă de o bancă, mijloc de plată; bilet de bancă. (< germ. Banknote, fr. bank-note)

BANCNOTĂ ~e f. Hârtie de valoare cu acoperire în aur, emisă de către stat și folosită ca mijloc de plată; bilet de bancă. [Sil. banc-no-] /<germ. Banknote, fr. banknote

bancnotă f. hârtie monedă, bilet de bancă.

*bancnótă f., pl. e (engl. și germ. banknote). Bilet de bancă, bumașcă. – V. bilet.

Ortografice DOOM

bancno (desp. ban-cno-/banc-no-) s. f., g.-d. art. bancnotei; pl. bancnote corectat(ă)

bancno (ban-cno- / banc-no-) s. f., g.-d. art. bancnotei; pl. bancnote

bancno s. f. (sil. mf. banc-), pl. bancnote

Sinonime

BANCNO s. (FIN.) hârtie, bilet de bancă, hârtie-monedă, (prin Transilv. și Maram.) băncută, (înv.) asignat, asignație, bancă, bumașcă.

BANCNO s. (FIN.) hîrtie, bilet de bancă, hîrtie-monedă, (prin Transilv. și Maram.) băncută, (înv.) asignat, asignație, bancă, bumașcă. (O ~ de o sută.)

Intrare: bancnotă
bancnotă substantiv feminin
  • silabație: ban-cno-tă, banc-no-tă info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bancno
  • bancnota
plural
  • bancnote
  • bancnotele
genitiv-dativ singular
  • bancnote
  • bancnotei
plural
  • bancnote
  • bancnotelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bancno, bancnotesubstantiv feminin

  • 1. Semn bănesc oficial sub formă de hârtie de valoare la purtător, emisă de o bancă și care îndeplinește funcția de mijloc de plată; ban de hârtie. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM DN MDN '00 NODEX
    • format_quote Desfăcu la vedere cele două bancnote de cîte o sută de lei. SADOVEANU, B. 211. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.