opțiuni
  • info

16 definiții pentru berbecuț

din care

Explicative DEX

BERBECUȚ, berbecuți, s. m. Diminutiv al lui berbec (I 1); berbecel. [Var.: bărbăcuț s. m.] – Berbec + suf. -uț.

BERBECUȚ, berbecuți, s. m. Diminutiv al lui berbec (I 1); berbecel. [Var.: bărbăcuț s. m.] – Berbec + suf. -uț.

berbecuț, ~ă smf [At: ECONOMIA 90/19 / V: bărbăc~ / Pl: ~i, ~e / E: berbec + -uț] 1-2 (Șhp) Berbec (1) (mic) Si: berbecel (1-2). 3 Miel de un an. 4 (Orn; Mol; Buc) Becațină. 5 (Orn; rar) Berbecel (4) mare. 6 (Bot) Papură (Typha angustifolia).

berbecuț, -ă s.m., s.f. 1 Dim. al lui berbec; berbecel. 2 Miel de un an. 3 (ornit.) Becațină (Scolopax gallinula). 4 (bot.) Papură (Typha angustifolia). • pl. -i, -e. și (reg.) bărbăcuț s.m. /berbec + -uț.

BERBECUȚ sm. 1 🐒 dim. BERBECE 1 2 🐦 = LUPUL-VRĂBIILOR 3 Mold. Bucov. 🐦 BECAȚINĂ.

BERBECUȚ, berbecuți, s. m. Diminutiv al lui berbec. Un om voinic, cu mustața scurtă, groasă, ca un corneci (= corn) de berbecuț, drept ca un brad. AGÎRBICEANU, S. P. 66. – Variantă: (Mold.) bărbăcuț (SADOVEANU, N. F. 6) s. m.

BERBECUȚ, berbecuți, s. m. 1. Diminutiv al lui berbec. 2. Becațină. [Var.: bărbăcuț s. m.]

berbecuț m. 1. berbece mic; 2. Mold. numele popular al becaținei (care nu cântă, ci sbiară ca berbecele).

berbecúț m. Berbec mic. Est. Becațină.

BĂRBĂCUȚ s. m. v. berbecuț.

BĂRBĂCUȚ s. m. v. berbecuț.

BĂRBĂCUȚ s. m. v. berbecuț.

BĂRBĂCUȚ s. m. v. berbecuț.

bărbăcuț sm vz berbecuț

bărbăcuț s.m. v. berbecuț.

Ortografice DOOM

berbecuț s. m., pl. berbecuți

berbecuț s. m., pl. berbecuți

berbecuț s. m., pl. berbecuți

Sinonime

BERBECUȚ s. v. becață, becațină, berbecel, lupul-vrăbiilor, papură, sfrâncioc.

berbecuț s. v. BECAȚĂ. BECAȚINĂ. BERBECEL. LUPUL-VRĂBIILOR. PAPURĂ. SFRÎNCIOC.

Intrare: berbecuț
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • berbecuț
  • berbecuțul
  • berbecuțu‑
plural
  • berbecuți
  • berbecuții
genitiv-dativ singular
  • berbecuț
  • berbecuțului
plural
  • berbecuți
  • berbecuților
vocativ singular —
plural —
bărbăcuț substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bărbăcuț
  • bărbăcuțul
  • bărbăcuțu‑
plural
  • bărbăcuți
  • bărbăcuții
genitiv-dativ singular
  • bărbăcuț
  • bărbăcuțului
plural
  • bărbăcuți
  • bărbăcuților
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

berbecuț, berbecuțisubstantiv masculin

  • 1. Diminutiv al lui berbec. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRLC DLRM
    sinonime: berbecel
    • format_quote Un om voinic, cu mustața scurtă, groasă, ca un corneci (= corn) de berbecuț, drept ca un brad. AGÎRBICEANU, S. P. 66. DLRLC
  • 2. Miel de un an. MDA2 DEXI
  • 3. Becațină. MDA2 DEXI DLRM
    sinonime: becațină
  • 4. ornitologie rar Berbecel mare. MDA2
  • 5. botanică (Typha angustifolia) MDA2 DEXI
    sinonime: papură
etimologie:
  • Berbec + -uț. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.