O definiție pentru binecuvântat (binecuvântare)
Explicative DEX
binecuvântat1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: binecuvânta] (Rar) 1-4 Bine-cuvântare (1-4).
Intrare: binecuvântat (binecuvântare)
binecuvântat2 (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
binecuvântat, binecuvântaturisubstantiv neutru
- 1. Binecuvântare. MDA2
etimologie:
- binecuvânta MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.