5 definiții pentru bobric

Explicative DEX

bobric sm [At: JAHRESBER. III, 314 / V: bub~, ~ret / Pl: ~ici / E: srb bubreg] (Ban; sbm) Rinichi.

BOBRIC, BOBRIȚ sm. Băn. 🫀 Rinichiu [srb. bubreg].

bobreț sm vz bobric

Sinonime

BOBRIC s. v. rinichi.

bobric s. v. RINICHI.

Intrare: bobric
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bobric
  • bobricul
  • bobricu‑
plural
  • bobrici
  • bobricii
genitiv-dativ singular
  • bobric
  • bobricului
plural
  • bobrici
  • bobricilor
vocativ singular
plural
bobreț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)