13 definiții pentru bocit (s.n.)

din care

Explicative DEX

BOCIT s. n. Faptul de a (se) boci.V. boci.

BOCIT s. n. Faptul de a (se) boci.V. boci.

bocit1 sn [At: LAMBRIOR, ap. DDRF / Pl: ~uri / E: boci1] 1-6 Bocire (1-6).

bocit1 s.n. Bocire. • pl. -uri. /v. boci.

BOCIT sbst. Faptul de a (se) boci.

BOCIT s. n. Faptul de a (se) boci.

bocit a. care a fost jelit: mort bocit. ║ n. bocire: nu-i vreme de bocit.

bocít n., pl. urĭ. Acțiunea de a boci deseori.

Ortografice DOOM

bocit s. n.

bocit s. n.

Sinonime

BOCIT s. v. văitat.

BOCIT s. boceală, bocire, căinare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentație, plîngere, plîns, tînguială, tînguire, tînguit, văitare, văitat, văitătură, (pop., fam. și peior.) văicăreală, (pop.) jeluială, (înv. și reg.) olălăire, (reg.) văierare, văierat, (înv.) obidire, olecăire. (Lasă ~!)

Regionalisme / arhaisme

bocit, -ă, bociți, -te, adj. Jelit. – Din boci.

Intrare: bocit (s.n.)
bocit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bocit
  • bocitul
  • bocitu‑
plural
  • bocituri
  • bociturile
genitiv-dativ singular
  • bocit
  • bocitului
plural
  • bocituri
  • bociturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bocit, bociturisubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a (se) boci. DEX '09 DEX '98
    sinonime: văitat
etimologie:
  • vezi boci DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.