boială sf [At: NEGRUZZI, S. III, 65 / Pl: ~ieli / E: boi¹ + -eală] 1 (Reg) Vopsire. (Prt) Fard.

boială s.f. 1 (reg.) Vopsire. 2 (peior.) Fard; sulemenire. Au fost degeaba toată boiala (C. NEGR.). • pl. -iele. /boi² + -eală.

BOIALĂ (pl. -ieli) sf. 1 Faptul de a boi ¶ 2 Boia.

BOIALĂ, boieli, s. f. (Învechit) Vopsire; sulemenire. Au fost degeaba toată boiala. NEGRUZZI, S. III 65.

BOIALĂ, boieli, s. f. Vopsire. ♦ (Peior.) Fardare. – Din boi¹ + suf. -eală.

boială f. 1. fapta de a (se) boi; 2. boia. [Tras din pl. boieli, de unde un sing. boială].

boĭálă f., pl. ĭelĭ. Rar. Acțiunea de a boi. Boĭa.

boială (reg.) s. f., g.-d. art. boielii; (farduri) pl. boieli

boială (reg.) s. f., g.-d. art. boielii; (farduri) pl. boieli

boială s. f., g.-d. art. boielii; pl. boieli

boială, pl. boieli

boială, boieli s. f. (peior.) fard; fardare (în exces)

BOIALĂ s. v. colorare, colorat, culoare, fard, fardare, fardat, machiaj, machiat, machiere, vopsea, vopsire, vopsit.

boială s. v. COLORARE. COLORAT. CULOARE. FARD. FARDARE. FARDAT. MACHIAJ. MACHIAT. MACHIERE. VOPSEA. VOPSIRE. VOPSIT.