opțiuni
  • info

11 definiții pentru brăduț

din care

Explicative DEX

BRĂDUȚ, brăduți, s. m. Diminutiv al lui brad; brădișor, brăduleț, brădui. – Brad + suf. -uț.

BRĂDUȚ, brăduți, s. m. Diminutiv al lui brad; brădișor, brăduleț, brădui. – Brad + suf. -uț.

brăduț sm [At: MARIAN, Î. 105 / Pl: ~i / E: brad + -uț] 1-2 (Șhp) Brad (mic) Si: brădișor (1-2), brăduleț (1-2), (reg) brădăuaș (1-2), brădișcan (1-2), brăducean (1-2), brădui (1-2), brădușcan (1-2), brădușcare (1-2). 3 (Bot; reg) Brădișor (6). 4 (Bot; reg; îc) ~ de apă Coada calului (Hippuris vulgaris). 5 (Bot; reg; îc) ~ de pârleală Coacăză (Bruckenthalia spiculifolia). 6-7 Brădeț (1-2).

brăduț s.m. Dim. al lui brad; brădișor, brăduleț, (reg.) brădui. O plută bătrînă... lîngă un brăduț verde... (DELAVR.) • pl. -i. /brad + -uț.

BRĂDUȚ sm. 🌿 1 dim. BRAD 2 Trans. (PĂC.) = BRĂDIȘOR7.

BRĂDUȚ brăduți, s. m. Diminutiv al lui brad; brăduleț. O plută bătrînă... lîngă un brăduț verde, Stufos și drept. DELAVRANCEA, A. 69. Cînd creșteam ca ș-un brăduț, M-ai lăsat, maică, micuț. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 210.

BRĂDUȚ, brăduți, s. m. Diminutiv al lui brad.

Ortografice DOOM

brăduț s. m., pl. brăduți

brăduț s. m., pl. brăduți

brăduț s. m., pl. brăduți

Sinonime

BRĂDUȚ s. (BOT.) brădișor, brăduleț, (reg.) brădui, brăduiac, brădulete, brăduștean.

BRĂDUȚ s. (BOT.) brădișor, brăduleț, (reg.) brădui, brăduiac, brădulete, brăduștean.

Intrare: brăduț
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brăduț
  • brăduțul
  • brăduțu‑
plural
  • brăduți
  • brăduții
genitiv-dativ singular
  • brăduț
  • brăduțului
plural
  • brăduți
  • brăduților
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brăduț, brăduțisubstantiv masculin

etimologie:
  • Brad + -uț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.