9 definiții pentru bruscare
Explicative DEX
BRUSCARE s. f. Acțiunea de a brusca și rezultatul ei. – V. brusca.
BRUSCARE s. f. Acțiunea de a brusca și rezultatul ei. – V. brusca.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
bruscare sf [At: DEX2 / Pl: ~cări / E: brusca] (Rar) 1 Tratare cu asprime, fără menajamente Si: bruschețe. 2 Violență. 3 Forțare a desfășurării unui eveniment.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bruscare s.f. Acțiunea de a brusca și rezultatul ei; bruscat. • pl. -ări. /v. brusca.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BRUSCARE s.f. Acțiunea de a brusca și rezultatul ei. [< brusca].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
bruscare s. f., g.-d. art. bruscării; pl. bruscări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bruscare s. f., g.-d. art. bruscării; pl. bruscări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bruscare s. f., g.-d. art. bruscării; pl. bruscări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
BRUSCARE s. 1. (pop. și fam.) bruftuire, bruftuluire, (fig.) repezire. (~ cuiva cu un limbaj violent.) 2. v. maltratare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BRUSCARE s. 1. (pop. și fam.) bruftuire, (fig.) repezire. (~ cuiva cu un limbaj violent.) 2. brutalizare, maltratare, (livr.) molestare. (~ soției.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
bruscare, bruscărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a brusca și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- brusca DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.