brânzi [At: CREANGĂ, P. 142 / Pzi: ~zesc / E: brânză + -i] 1 (Pop) vt A unge cu brânză. 2 vt (Pop) A prepara cu brânză. 3 vr (D. lapte) A căpăta aspectul brânzei (stricându-se) Si: (pop) a se corăsli.

A SE BRÂNZI se ~ește intranz. (despre lapte) A se face brânză; a căpăta aspect de brânză (la fierbere); a se corăsli. /Din brânză

brînzi vb. IV. refl. 1 (despre lapte) A căpăta aspectul brînzei (stricîndu-se); a se închega, a se coagula; a se face brînză. 2 (despre alte alimente) A căpăta aspectul brînzei, alterîndu-se; a se strica. • prez. ind. pers. 3 -ește. /brînză + -i.

BRÎNZI (-zește) vb. refl. 🍽 A se face brînză, a se strica (vorb. de lapte).

BRÎNZI, brînzesc, vb. IV. Refl. (Despre lapte) A se închega, a se face brînză, a se corăsli; a se strica.

BRÎNZI, pers. 3 brînzește, vb. IV. Refl. (Despre lapte) A se închega, a se face brînză; a se strica. – Din brînză.

brînzésc v. tr. Prefac în brînză, corăslesc, stric: a brînzi laptele. V refl. Laptele s’a brînzit de căldură. V. îmbrînzesc.

brânzi (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se brânzește, 3 pl. se brânzesc, imperf. 3 sg. se brânzea; conj. prez. 3 să se brânzească; ger. brânzindu-se

!brânzi (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se brânzește, imperf. 3 sg. se brânzea; conj. prez. 3 să se brânzească

brânzi vb., ind. prez. 3 sg. brânzește, imperf. 3 sg. brânzea; conj. prez. 3 sg. și pl. brânzească

BRÂNZI vb. a se tăia, (înv. și reg.) a se sărbezi, (Mold.) a se corăsli. (Laptele s-a ~.)

BRÎNZI vb. a se tăia, (înv. și reg.) a se sărbezi, (Mold.) a se corăsli. (Laptele s-a ~.)