BUHOS, -OASĂ, buhoși, -oase, adj. (Pop.) 1. Ciufulit, zbârlit; cu părul zbârlit (ca bufnița). 2. (Rar) Buhăit. – Buhă + suf. -os.

buhos, ~oasă a [At: IORGA, N. R. B. 36 / Pl: ~oși, ~oase / E: buhă + -os] Care are părul zburlit.

buhos, -oasă adj. (reg.) 1 Care este ciufulit, zbîrlit (ca bufnița); cu părul vîlvoi, zbîrlit 2 (despre oameni, despre fața lor etc.) Buhăit. • pl. -oși, -oase. /buhă + -os.

BUHOS adj. Cu părul ciufulit ca la buhă: șade ca o bufniță... cu părul ~ pe ochi și se uită urît la oameni (SAD.).

BUHOS, -OASĂ, buhoși, -oase, adj. 1. Ciufulit, zbârlit; cu părul zbârlit (ca bufnița). 2. (Rar) Buhăit. – Buhă + suf. -os.

BUHOS, -OASĂ, buhoși, -oase, adj. 1. (Despre păr) Ciufulit, zbîrlit; (despre oameni, animale sau despre cap) cu părul zbîrlit. Se deschise o ferestruică, se zări un cap buhos. CAMILAR, N. II 227. Se auzi o voce subțire, ca un behăit de oaie, și un moșneguț mărunt, cu capul gol, cu părul buhos, ieși la lumină. SADOVEANU, O. II 493. 2. (Rar) Buhăit. Nu rămăsese la colibă decît... un pescar de vîrstă mijlocie, cu o față buhoasă, cu ochii mici fără culoare și un trup, să ia o luntre în spate și să fugă cu dînsa. DUNĂREANU, N. 157.

BUHOS, -OASĂ, buhoși, -oase, adj. 1. Ciufulit, zbîrlit; cu părul zbîrlit. 2. (Rar) Buhăit. – Din buhă + suf. -os.

buhos a. cu părul sbârlit (ca buha): o pasăre cârnă și buhoasă.

buhos adj. m., pl. buhoși; f. buhoasă, pl. buhoase

buhos adj. m., pl. buhoși; f. buhoasă, pl. buhoase

buhos adj. m., pl. buhoși; f. sg. buhoasă, pl. buhoase

BUHOS adj. v. ciufulit, deranjat, neîngrijit, vâlvoi, zbârlit.

buhos adj. v. CIUFULIT. DERANJAT. NEÎNGRIJIT. VÎLVOI. ZBÎRLIT.