4 definiții pentru câscâci
Explicative DEX
câscâci sn [At: DAMÉ, T. 162 / V: căs~ / Pl: ~uri / E: tc kyskaç] (Tcî) 1 Lemn care oprește mersul morii. 2 Lanț de strâns la o moară de vânt. 3 (Îs) Lanțul ~urilor Clește de oprit moara de vânt.
căscâci sm vz câscâci
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Etimologice
cîscîci (-iuri), s. n. – Piedică la moara de vînt. Tc. kiskaç „scăunel.”[1]
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
căscâci, căscâciuri, s.n. (înv.) lemnul care oprește mersul morii de vânt.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: câscâci
câscâci substantiv neutru
substantiv neutru (N60) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
căscâci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)