16 definiții pentru cabană (construcție)

din care

Explicative DEX

CABANĂ, cabane, s. f. Casă (la munte) construită, de obicei, din lemn, care servește pentru adăpostirea turiștilor și a vânătorilor. – Din fr. cabane.

CABANĂ, cabane, s. f. Casă (la munte) construită, de obicei, din lemn, care servește pentru adăpostirea turiștilor și a vânătorilor. – Din fr. cabane.

caba1 sf [At: SP. POP., 1963, nr. 1815, 2-3 / Pl: ~ne / E: fr cabane] 1 Casă (la munte) construită, de obicei, din lemn, care servește pentru adăpostirea turiștilor, vânătorilor etc. 2 Personal al unei cabane (1). 3 Turiști dintr-o cabană (1).

CABANĂ, cabane, s. f. Casă la munte (de obicei mică și construită din material ușor), pentru adăpostirea turiștilor; casă de adăpost. Mai departe se-nălța cabana Cu cărți și jocuri pentru cititori. D. BOTEZ, în POEZ. N. 79.

CABANĂ, cabane, s. f. Casă la munte pentru adăpostirea turiștilor și a vînătorilor. – Fr. cabane.

CABA s.f. Clădire (construită din lemn), pentru cazarea excursioniștilor. ♦ Casă făcută din materiale ușoare și situată în afara localităților. [< fr. cabane].

CABA s. f. construcție rustică, din lemn, pentru cazarea excursioniștilor sau a vânătorilor. (< fr. cabane)

CABANĂ ~e f. Casă (de lemn) construită la munte pentru adăpostirea turiștilor și a vânătorilor. /<fr. cabane

*2) cabánă f., pl. e (fr. cabane, d. mlat. capanna, colibă). Barb. Colibă de adăpost p. excursioniștĭ (poate chear o adevărată casă). V. gașcă.

bufet-caba s. n. Bufet amenajat într-o cabană ◊ „Vă indicăm următoarele unități: Stâna și bufetul Ilișești, bufetul-cabană Rădășeni, restaurantul Vatra Moldoviței.” Sc. 11 XII 67 p. 2 (din bufet + cabană)

cabană-dormitor s. f. Cabană folosită exclusiv ca dormitor ◊ „Un colectiv de specialiști a proiectat și construit un nou tip de cabană-dormitor pentru lucrătorii de la construcții. Cabana are o capacitate de 32 locuri.” Sc. 28 X 66 p. 3 (din cabană + dormitor)

cabană-hotel s. f. Cabană dotată cu facilități care o apropie de statutul de hotel ◊ „În primele zile ale acestui an s-a dat în folosință o cabană-hotel la Peștera-Padina (Dâmbovița), având restaurant, bar de zi, iar în imediata vecinătate, terenuri de sport.” R.l. 12 I 79 p. 5 (din cabană + hotel)

cabană-restaurant s. f. Cabană care conține un restaurant ◊ „Duminică la cabana-restaurant «Izvorul rece» de lângă Sinaia.” Sc. 17 VIII 64 p. 2 (din cabană + restaurant)

restaurant-caba s. n. Restaurant amenajat într-o cabană ◊ „Avem un restaurant-cabană în pădurea Adâncata care este nerentabil.” Sc. 11 XII 67 p. 2 (din restaurant + cabană)

Ortografice DOOM

caba s. f., g.-d. art. cabanei; pl. cabane

caba s. f., g.-d. art. cabanei; pl. cabane

caba s. f., g.-d. art. cabanei; pl. cabane

Intrare: cabană (construcție)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caba
  • cabana
plural
  • cabane
  • cabanele
genitiv-dativ singular
  • cabane
  • cabanei
plural
  • cabane
  • cabanelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

caba, cabanesubstantiv feminin

  • 1. Casă (la munte) construită, de obicei, din lemn, care servește pentru adăpostirea turiștilor și a vânătorilor. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Mai departe se-nălța cabana Cu cărți și jocuri pentru cititori. D. BOTEZ, în POEZ. N. 79. DLRLC
    • 1.1. Casă făcută din materiale ușoare și situată în afara localităților. DN
  • 2. Personal al unei cabane. MDA2
  • 3. Turiști dintr-o cabană. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.