9 definiții pentru calomniere
Explicative DEX
CALOMNIERE, calomnieri, s. f. Faptul de a calomnia; defăimare, hulire, ponegrire. [Pr.: -ni-e-] – V. calomnia.
CALOMNIERE, calomnieri, s. f. Faptul de a calomnia; defăimare, hulire, ponegrire. [Pr.: -ni-e-] – V. calomnia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
calomniere sf [At: DEX2 / P: ~ni-e~ / Pl: ~ri / E: calomnia] Calomnie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CALOMNIERE, calomnieri, s. f. Faptul de a calomnia. [Pr.: -ni-e-]
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CALOMNIERE s.f. Acțiunea de a calomnia. [Pron. -ni-e-. / < calomnia].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
calomniere (desp. -ni-e-) s. f., g.-d. art. calomnierii; pl. calomnieri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
calomniere (-ni-e-) s. f., g.-d. art. calomnierii; pl. calomnieri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
calomniere s. f. (sil. -ni-e-), g.-d. art. calomnierii; pl. calomnieri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
CALOMNIERE s. bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, (pop.) hulă, hulire, năpăstuire, pâră, (înv. și reg.) ponosluire, (Ban.) tonocie, (înv.) balamuție, catigorie, clevetă, mozavirie, (fam. fig.) încondeiere, înnegrire. (O ~ ordinară.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CALOMNIERE s. bîrfă, bîrfeală, bîrfire, bîrfit, calomnie, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, (pop.) hulă, hulire, năpăstuire, pîră, (înv. și reg.) ponosluire, (Ban.) tonocie, (înv.) balamuție, catigorie, clevetă, mozavirie, (fam. fig.) încondeiere, înnegrire. (O ~ ordinară.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -ni-e-re
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
calomniere, calomnierisubstantiv feminin
etimologie:
- calomnia DEX '09 DEX '98 DN