19 definiții pentru carnivor (adj.)
din care- explicative DEX (12)
- ortografice DOOM (3)
- jargon (1)
- sinonime (3)
Explicative DEX
CARNIVOR, -Ă, carnivori, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care se hrănește cu carne. ◊ Plante carnivore = grup restrâns de plante care, pe lângă nutriția normală (asimilația clorofiliană), au însușirea de a se hrăni cu mici nevertebrate (insecte, viermi etc.). 2. S. n. (La pl.) Ordin din clasa mamiferelor care se hrănesc mai ales cu carne, având carnasiere și canini lungi și ascuțiți; (și la sg.) animal din acest ordin. – Din fr. carnivore, lat. carnivorus.
carnivor, ~ă [At: NEGRUZZI, S. I, 279 / V: ~nev~ / Pl: ~i, ~e / E: fr carnivore] 1 a Care se hrănește mai ales cu carne. 2 a (Îs) Plante ~e Grup restrâns de plante care, pe lângă nutriția normală (asimilația clorofiliană), au însușirea de a se hrăni cu animale (insecte, viermi etc.). 3 snp Ordin din clasa mamiferelor care se hrănesc mai ales cu carne, având carnasiere și canini foarte ascuțiți. 4 sns Animal din ordinul carnivore (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*CARNIVOR l. adj. 1 Care se hrănește numai sau aproape numai cu carne: toată lumea cunoaște lupul, fiara asta ~ă și nesățioasă ODOB. ¶ 2 🌿 Plante ~e, plante care prind insecte și se nutresc cu ele. II. CARNIVORE sf. pl. 🐒 Ordin de animale mamifere care se hrănesc aproape numai cu carne. [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
CARNIVOR, -Ă, carnivori, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care se hrănește mai ales cu carne. ◊ Plante carnivore = grup restrâns de plante care, pe lângă nutriția normală (asimilația clorofiliană), au însușirea de a se hrăni cu animale (insecte, viermi etc.) 2. S. n. (La pl.) Ordin din clasa mamiferelor care se hrănesc mai ales cu carne, având carnasiere și canini lungi și ascuțiți; (și la sg.) animal din acest ordin. – Din fr. carnivore, lat. carnivorus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CARNIVOR, -Ă, carnivori, -e, adj. Care se hrănește cu carne. Toată lumea cunoaște lupul, fiara asta carnivoră și nesățioasă. NEGRUZZI, S. I 279. ♦ (Substantivat, n. pl.) Ordin din clasa mamiferelor cuprinzînd animalele care se hrănesc cu carne, au dinți canini lungi și ascuțiți, măsele carnasiere, mirosul și auzul fin. Avea obrajii îmbujorați, dinții enormi de carnivor robust, ochii albaștri fără de expresie. BART, E. 375.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CARNIVOR, -Ă, carnivori, -e, adj. Care se hrănește cu carne. ♦ (Substantivat, n. pl.) Ordin din clasa mamiferelor cuprinzînd animalele care se hrănesc cu carne, au carnasiere și canini lungi și ascuțiți. – Fr. carnivore (lat. lit. carnivorus).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CARNIVOR, -Ă adj. (Despre animale) Care se hrănește cu carne; carnasier. // s.n.pl. Ordin de mamifere care se hrănesc cu carne; (la sg.) animal din acest ordin. ♦ Plante carnivore = plante care digeră prin flori insecte sau alte microorganisme. [< fr. carnivore, cf. lat. caro – carne, vorare – a devora].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CARNIVOR, -Ă I. adj. (despre animale) care se hrănește cu carne; carnasier; creofag, zoofag. ♦ plante ~e = plante care digeră prin flori insecte sau microorganisme. II. s. n. pl. ordin de mamifere, cu carnasiere și canini lungi și ascuțiți, care se hrănesc predominant cu carne. (< fr. carnivore, lat. carnivorus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CARNIVOR1 ~ă (~i, ~e) Care folosește drept hrană carnea. ◊ Plante ~e grup restrâns de plante care, pe lângă nutriția normală, au însușirea de a se hrăni cu animale mici (insecte, viermi etc.). /<fr. carnivore, lat. carnivorus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
carnivor a. care se hrănește cu carne. ║ n. pl. carnivore, clasă de animale cari se hrănesc cu carne crudă, numite obișnuit fiare.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*carnivór, -ă adj. (lat. carnivorus, d. caro, carnis, carne, și vorare, a înghiți, a mînca. V. devor). Care se nutrește cu carne, ca lupu. S. n., pl. e. Animal carnivor. V. mamifer.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
carnevor, ~ă a vz carnivor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
carnivor1 adj. m., pl. carnivori; f. carnivoră, pl. carnivore
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
carnivor1 adj. m., pl. carnivori; f. carnivoră, pl. carnivore
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
carnivor adj. m., pl. carnivori; f. sg. carnivoră, pl. carnivore
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Jargon
CARNI- „carne, carnal”. ◊ L. caro, nis „came” > fr. carni-, it. id., engl. id., germ. karni- > rom. carni-. □ ~color (v. -color), adj., de culoarea roșie a cărnii; ~form (v. -form), adj., cu aspect de carne; ~vor (v. -vor), adj., s. n. pl., 1. adj., Care se hrănește cu carne. 2. s. n. pl., Ordin de mamifere care se hrănesc predominant cu carne, avînd carnasiere și canini lungi și ascuțiți.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Sinonime
CARNIVOR adj. (rar) carnasier. (Animal ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CARNIVOR adj. (rar) carnasier. (Animal ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ANIMALE CARNIVORE. Subst. Carnivore. Animal carnivor, animal carnasier; carnivor. Lup, lupușor (dim.), lupoi (augm.); lupoaică, lupoaie (înv. și reg.); pui de lup, lupan (reg.); lupărie (rar). Vulpe, vulpișoară (dim.), vulpiță, vulpoaică; vulpoi; pui de vulpe, vulpan (pop.); vulpărie. Cîine; cîine-sălbatic, dingo; cîine-enot, bursuc-cu-barbă; șacal; hienă. Urs, ursuleț (dim.), ursac (pop.); ursoaică, ursoaie (rar), ursă (reg.); pui de urs, ursuleț; urs-brun, urs carpatin; urs alb, urs polar; urs negru, baribal; grizzly; ursărime (rar). Jder; jder-de-piatră, beică; dihor; hermină; hermelină, cacom (înv. și reg.), helge (reg.); nevăstuică; viezure, bursuc, bursucel (dim.). Vidră, lutră; noriță, nurcă; vizon. Rîs, linx; rîsoaică (rar); pisică-sălbatică. Pisică, pisicuță (dim.); motan, motănaș (dim.), motănel, motănime. Leu, leușor (dim.), leuț; leoaică. Tigru, tigrișor (dim.), tigră (înv.), tigroaică, tigresă (rar), tigroaie (înv.). Leopard, ghepard; panteră, panteră-neagră; cuguar, puma; jaguar; panteră-de-zăpadă, uncia, irbis, leopardul zăpezilor. Focă; morsă, vacă-de-mare; ontarie; urs-de-mare; leu-de-mare. Adj. Carnivor, carnasier. Lupesc. Vulpesc, vulpăresc (rar). Ursăresc (rar). Pisicesc; felin. Leonin (livr.). Cîinesc, canin. Adv. Lupește. Vulpește. Cîinește. Pisicește. V. cîine, glasuri de animale, pisică.
- sursa: DAS (1978)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
carnivor, carnivorăadjectiv
- 1. Care se hrănește cu carne. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DLRM DN MDN '00 NODEX DETS
- Toată lumea cunoaște lupul, fiara asta carnivoră și nesățioasă. NEGRUZZI, S. I 279. DLRLC
- 1.1. Plante carnivore = grup restrâns de plante care, pe lângă nutriția normală (asimilația clorofiliană), au însușirea de a se hrăni cu mici nevertebrate (insecte, viermi etc.). DEX '09 MDA2 DEX '98 DN MDN '00
-
etimologie:
- carnivore DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRM DN MDN '00 NODEX
- carnivorus DEX '09 DEX '98 DLRM MDN '00 NODEX