fuchsia f. plantă de ornament cu florile roșii sau trandafirii atârnând în formă de clopoței.

*fúchsia, V. fuxie.

cerceluș sm [At: TEODORESCU, P. P. 54 b / Pl: ~i / E: cercel + -uș] 1-8 (Șhp) Cercelaș (1-8). 9 (Bot) Plantă ornamentală, cu flori pestrițe în formă de pâlnii (Fuchsia coccinea). 10 Plantă ornamentală, cu flori roșii ca sângele (Fuchsia fulgens). 11 Plantă ornamentală, cu florile roșii cu vârfuri galbene-verzui Si: fucsie, (Trs) cănăcel, ciucurel (Fuchsia splendens). 12 (Bot; reg) Lăcrămioare (Convallaria majalis). 13 (Bot; reg) Coada-cocoșului (Polygonatum latifolium).

CERCELUȘ, cerceluși, s. m. I. Diminutiv al lui cercel. II. (Bot.) 1. Nume dat mai multor specii de plante decorative, cu frunze opuse regulate, cu flori roșii, galbene-verzui sau pestrițe; fucsie (Fuchsia). 2. (La pl.) Lăcrămioare. – Cercel + suf. -uș.

CERCELUȘ ~i m. (diminutiv de la cercel) Plantă erbacee ornamentală cu frunze alungit-ovale, cu flori divers colorate, care atârnă ca niște cercei; fucsie. /cercel + suf. ~uș

cerceluș s. m., pl. cerceluși

FUCHSIA L., CERCELUȘ, fam. Onagraceae. Gen originar din America de S și Noua Zeelandă, cca 95 specii, arbuști și semiarbuști, la noi erbacee sau, uneori, cu lăstari semilemnificați. Plante cu tulpini ramificate, ramificațiile pletoase, roșii. Frunze divers colorate în nuanțe de verde și roșu, ovat-alungite, dispuse opus. Flori hermafrodite, simple sau învoalte (4 sepale, 4 petale, staminele și stilul lobat depășesc mult corola, discul corolei tetralobat răsfrînt în sus, în multe culori, caliciu roșu-deschis și corola roșie, sau caliciu roșu-strălucitor și corola albă etc.) axilare sau grupate în ciorchine terminale, erecte sau pendente. Fruct, bacă.

CERCELUȘ s. (BOT.; Fuchsia) fucsie.

CERCELUȘ s. v. coada-cocoșului.