10 definiții pentru chibzuit
Explicative DEX
CHIBZUIT, -Ă, chibzuiți, -te, adj. Care judecă o situație cumpănind toate eventualitățile; socotit, cumpănit. – V. chibzui.
CHIBZUIT, -Ă, chibzuiți, -te, adj. Care judecă o situație cumpănind toate eventualitățile; socotit, cumpănit. – V. chibzui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
chibzuit1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: chibzui] Judecată bazată pe cumpănirea tuturor eventualităților.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chibzuit2, ~ă [At: DIONISIE, C. 169/16 / Pl: ~iți, ~e / E: chibzui] 1 a (D. oameni) Cu judecată Si: cuminte, înțelept. 2 a (Înv; construit cu pp. „la”) Priceput. 3 a (D. acțiuni, realizări etc.) Gândit. 4 a (îuz; îs) Gospodărie ~ă Sistem de administrare planificată a întreprinderilor de stat în economia socialistă, bazat pe o autonomie bugetară și o disciplină financiară de așa natură, încât întreprinderea să fie rentabilă. 5 av Cu judecată.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHIBZUIT adj 1 p. CHIBZUI ¶ 2 Care face toate cu chibzuială, dup’o judecată matură ¶ ¶ C. NECHIBZUIT.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
CHIBZUIT, -Ă, chibzuiți, -te, adj. 1. (Despre idei, acțiuni etc.) Hotărît, exprimat, fixat, realizat în urma unei atente chibzuiri. 2. Gospodărie chibzuită = hoz-rasciot. 2. (Despre oameni) Care judecă cumpănind toate eventualitățile; socotit, cumpănit. Lică, tu ești un om chibzuit: nu-ți băga capul în primejdie, nu te face de rușine. SLAVICI, O. I 132. ◊ (Adverbial) Să vedem! zise el chibzuit. SLAVICI, O. I 341.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHIBZUIT, -Ă, chibzuiți, -te, adj. Care judecă, cumpănind toate eventualitățile; socotit, cumpănit. – V. chibzui.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
chibzuít, -ă adj. Care chibzuĭește bine, serios, echilibrat: om chibzuit. Care e făcut cu chibzuĭală: plan chibzuit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
CHIBZUIT adj., adv. 1. adj. v. calculat. 2. adj. v. cumpătat. 3. adj. așezat, cumpătat, echilibrat, liniștit, pașnic, potolit, tihnit. (O viață ~.) 4. adj. cuminte, înțelept, socotit, (pop.) mintos. (Om ~.) 5. adv. cuminte, înțelept, înțelepțește, judicios, rațional. (A procedat ~.) 6. adj. cumpănit, gândit, judicios, matur, serios, socotit, temeinic. (O judecată ~.) 7. adj. v. judicios. 8. adj. cuminte, deștept, inteligent, înțelept. (O măsură ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CHIBZUIT adj., adv. 1. adj. calculat, cumpănit, cumpătat, echilibrat, înfrînat, măsurat, moderat, ponderat, socotit, (prin vestul Transilv.) samalit. (Om ~; viață ~.) 2. adj. astîmpărat, așezat, cuminte, cumințit, cumpătat, domolit, echilibrat, liniștit, potolit, reținut, rezervat, serios, sobru, stăpînit, temperat. (Om ~.) 3. adj. așezat, cumpătat, echilibrat, liniștit, pașnic, potolit, tihnit. (O viață ~.) 4. adj. cuminte, înțelept, socotit, (pop.) mintos. (Om ~.) 5. adv. cuminte, înțelept, înțelepțește, judicios, rațional. (A procedat ~.) 6. adj. cumpănit, gîndit, judicios, matur, serios, socotit, temeinic. (O judecată ~.) 7. adj. bun, folositor, gîndit, înțelept, judicios, rațional, rezonabil, socotit, util, (fig.) sănătos. (Un sfat ~.) 8. adj. cuminte, deștept, inteligent, înțelept. (O faptă ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Antonime
Chibzuit ≠ nechibzuit, nesocotit, necugetat, necumpănit, nesăbuit, nechitit
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
chibzuit, chibzuităadjectiv
- 1. Care judecă o situație cumpănind toate eventualitățile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Lică, tu ești un om chibzuit: nu-ți băga capul în primejdie, nu te face de rușine. SLAVICI, O. I 132. DLRLC
- Să vedem! zise el chibzuit. SLAVICI, O. I 341. DLRLC
- 1.1. Gospodărie chibzuită = hozrasciot. DLRLCsinonime: hozrasciot
-
etimologie:
- chibzui DEX '09 DEX '98