CHINONIC, chinonice, s. n. Cântare bisericească liturgică executată în timp ce se împărtășește preotul care oficiază slujba. – Din ngr. kinonikón [troparion] „[cântare] cântată în comun”.

chinonic sn [At: GHICA, S. 61 / V: chen~ / Pl: ~uri / E: ngr ϰοινωνιϰόν] (Bis) Priceasnă.

CHINONIC (pl. -ice) sn. ⛪ Cîntare bisericească la împărtășire: n’au mai putut să cînte nici cheruvic nici ~ (I.-GH.) [gr.-biz.].

CHINONIC, chinonice, s. n. Cântare bisericească liturgică executată în timp ce se împărtășește preotul ce oficiază slujba. – Din ngr. kinonikón [troparion] „[cântare] cântată în comun”.

CHINONIC, chinonice, s. n. (Înv.) Cîntare bisericească liturgică, în timpul căreia se împărtășesc clericii care slujesc. – Ngr. koinonikón [troparion].

chinonic n. cântare bisericească de împărtășire: n’au mai putut să cânte nici cheruvic nici chinonic GHICA [Gr. mod.].

chinoníc n., pl. e (ngr. kinonikón, [vgr. koinonikón] [subînț. ásma, cîntec], d. koinós, comun. V. cenobiŭ). Priceasnă, troparu pe care-l cîntă coru cînd preutu se împărtășește (ĭa cuminecătura) în altar la liturghie. – Și che-.

chenonic sn vz chinonic

chenoníc, V. chinoníc.

chinonic s. n., pl. chinonice

chinonic s. n., pl. chinonice

chinonic s. n., pl. chinonice

chinonic (chinonice), s. n. – Imn liturgic ce se cînta cînd preotul ia împărtășania. Ngr. (ἆσμα) ϰοινωνιϰόν „(cînt) în comun”.

chinonic (chenonic) (< gr. ϰοινωνιϰός, adj., „relativ la comuniune”, de unde [τροπάριον] ϰοινωνιϰόν), cântare executată la strană*, spre sfârșitul liturghiei*, când se cuminecă clericii și credincioșii. C. sunt duminicale, săptămânale, praznincale și pentru toate celelalte sărbători din cursul anului bis. Există c. în toate glasurile (v. eh). În Transilvania și Banat se numește priceas[t]nă (< v. sl. причѧшenик, „comuniune, cuminecare”, de la причѧшити, ϰοινωνεῖν, „a fi părtaș”, „a comunica”). În bis. ce posedă cor, este înlocuit uneori prin așa-numitul „concert”.

chenonic v. chinonic.

chinonic, chinonice s. n. Imn bisericesc liturgic care se cântă după „Unul sfânt...” la sfârșitul Liturghiei, în timp ce se împărtășesc și credincioșii, și care ține loc de predică. La bisericile care au un cor este înlocuit cu un concert religios; priceasnă. – Din gr. kinonikon.

CHINONIC s. (BIS.) (înv.) priceasnă. (~ul este o cântare bisericească.)

CHINONIC s. (BIS.) (înv.) priceasnă. (~ este o cîntare bisericească.)