opțiuni
  • info

7 definiții pentru chiorâre

Explicative DEX

CHIORÎ (-orăsc) I. vb. tr. 1 A scoate un ochiu, a lăsa chior: am descărcat țava dreaptă și l-am chiorît de ochiul drept (GN.); F: n’are cu ce ~ un șoarece, e sărac lipit 2 Ⓕ A orbi, a lua drept chior, a-l face pe cineva să vadă altfel un lucru de cum e în realitate 3 A ochi, a ținti: mă chiorăște, parcă vrea să mă împuște (PANN). II. vb. intr. 1 A pierde un ochiu, a deveni chior 2 pr. ext. A orbi, a lăsa orb 3 A închide un ochiu spre a ținti, a ochi: unde chiorăște și unde lovește ? (PANN). III. vb. refl. F A se uita chiorîș la cineva: ori-ce uriaș s’ar fi chiorît la noi pe la hotare (JIP.).

CHIORÎ, chiorăsc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă un ochi; p. ext. a-i slăbi sau a face să-i slăbească cuiva vederea sau să nu mai vadă (temporar). ♦ (Reg.) A orbi. ♦ Tranz. Fig. A încerca să înșele sau a înșela pe cineva (în legătură cu ceva care poate fi văzut). 2. Refl. (Fam.) A se uita foarte atent, cu curiozitate, făcând ochii mari; a se holba. 3. Intranz. Fig. (Despre surse de lumină) A da o lumină foarte slabă. – Din chior.

A CHIORÎ ~ăsc 1. intranz. 1) A-și pierde un ochi; a deveni chior. 2) A vedea slab (temporar). 3) (despre surse de lumină) A răspândi o lumină slabă. 2. tranz. 1) A face să-și piardă un ochi; a face să devină chior. 2) A face să vadă slab (temporar). 3) fig. (persoane) A încerca să înșele. /Din chior

A SE CHIORÎ mă ~ăsc intranz. A se uita cu atenție și cu prea multă curiozitate. /Din chior

Ortografice DOOM

chiorî vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chiorăsc, imperf. 3 sg. chiora; conj. prez. 3 sg. și pl. chiorască

Sinonime

CHIORÎ vb. v. holba.

CHIORÎ vb. v. ochi, orbi, ținti, viza.

Intrare: chiorâre
chiorâre infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chiorâre
  • chiorârea
plural
  • chiorâri
  • chiorârile
genitiv-dativ singular
  • chiorâri
  • chiorârii
plural
  • chiorâri
  • chiorârilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

chiorî, chiorăscverb

  • 1. intranzitiv tranzitiv A-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă un ochi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Unul din ei fuga să vîre mîna în ceaun, să ieie apă și să deie la ochii celui ce aproape chiorîse de durere. ȘEZ. I 280. DLRLC
    • format_quote Atunci... am descărcat țeava dreaptă și l-am chiorît [pe urs] de ochiul drept. La TDRG. DLRLC
    • format_quote Era să mă chiorască! Cine azvîrle cu bulgări? ALECSANDRI, T. 392. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune A-i slăbi sau a face să-i slăbească vederea cuiva sau să nu mai vadă (temporar). DEX '09 DLRLC
    • 1.2. regional Orbi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: orbi
    • 1.3. tranzitiv figurat A încerca să înșele sau a înșela pe cineva (în legătură cu ceva care poate fi văzut). DEX '09 DEX '98
      sinonime: înșela
  • 2. reflexiv familiar A se uita foarte atent, cu curiozitate, făcând ochii mari; a se holba. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: boldi hlizi holba uita zgâi
    • format_quote Iar te chiorăști la slove? CAMILAR, N. I 99. DLRLC
    • format_quote Nenea Ghiță s-a mai chiorît prin ciobul de sticlă, apoi s-a întors cu o privire pe care nu i-o mai văzuse Mitrea. SADOVEANU, M. C. 32. DLRLC
  • 3. intranzitiv figurat (Despre surse de lumină) A da o lumină foarte slabă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Acolo sub pămînt și lămpile chiorîră. CAMILAR, N. I 359. DLRLC
    • format_quote Abia se zăreau niște gări mici cu felinare chiorîte de albăstreala camuflajului. CAMILAR, N. II 100. DLRLC
  • 4. intranzitiv învechit Ochi, viza, ținti. DLRLC
    sinonime: ochi viza ținti
    • format_quote Unde chiorăște și unde lovește. PANN, P. V. I 10. DLRLC
etimologie:
  • chior DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.