opțiuni
  • info

16 definiții pentru ciripi

din care

Explicative DEX

CIRIPI, ciripesc, vb. IV. Intranz. (Despre unele păsărele; la pers. 3) A scoate sunete caracteristice. ♦ Fig. (Despre femei) A vorbi cu voce subțire și melodioasă. ♦ Tranz. (Arg.) A vorbi, a spune ceva; a face destăinuiri, a divulga ceva. – Din cirip.

CIRIPI, ciripesc, vb. IV. Intranz. (Despre unele păsărele; la pers. 3) A scoate sunete caracteristice. ♦ Fig. (Despre femei) A vorbi cu voce subțire și melodioasă. ♦ Tranz. (Arg.) A vorbi, a spune ceva; a face destăinuiri, a divulga ceva. – Din cirip.

ciripi [At: ODOBESCU, S. III, 77 / V: ~ili~ / Pzi: ~esc / E: cirip] 1 vi (D. unele păsărele) A scoate sunete caracteristice. 2 vi (Fig; d. femei) A vorbi cu voce subțire și melodioasă. 3 vt (Arg) A divulga ceva.

CIRIPI, ciripesc, vb. IV. Intranz. (Despre păsări mici) A scoate tonuri ascuțite și uniforme. În scorburile merilor ciripeau puii de vrabie. CAMILAR, TEM. 193. Scatiul, afară, ciripea de-abia auzit în gușă. SADOVEANU, O. IV 122. Ciripiți acolo Păsăruici golașe, Ciripiți și creșteți Ca copilu-n fașe. GOGA, C. P. 13. Ale pasărilor neamuri Ciripesc pitite-n ramuri. EMINESCU, O. I 120. Ciocîrlia... ciripește vesel în zori. ALECSANDRI, P. I 20. Păsăruica rugului, Pe coarnele plugului, Ciripește, Vorovește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 518. ◊ Fig. Firește! ciripi Eugenia. Trebuie să facem ceva pentru el. REBREANU, R. I 164. Răpită de armonia acestor suave versuri ciripite în dulcea limbă toscană, inima se avintă. ODOBESCU, S. III 35. Primăvara cînd înfrunde (= înfrunzește) Gura cucului s-aude, Da cîndu-i colo toamna, Nu s-aude nimica, Numai mîndra cu gura, Cu dulceață ciripind, Toată lumea veselind. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 27.

A CIRIPI ~esc intranz. 1) (despre păsări) A scoate sunete ascuțite și zgomotoase, caracteristice speciei; a face „cip-cirip”. 2) fig. fam. (despre femei sau copii) A vorbi cu glas subțire și melodios. /Din cirip

ciripì v. a cânta cu glas subțire și puțin tare (ca puii de păsări). [Onomatopee].

cilipi2 v vz ciripi

cilipschi vi vz ciripi

cirilipi v vz ciripi

*ciripésc v. intr. (d. cirip-cirip, strigată păsărelelor, rudă cu ung. csiripelni, cirpelni, germ. zirpen ș. a. V. ciricăĭ). Se zice despre strigătu și cîntecu păsărelelor.

Ortografice DOOM

ciripi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciripesc, 3 sg. ciripește, imperf. 1 ciripeam; conj. prez. 1 sg. să ciripesc, 3 să ciripească

ciripi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciripesc, imperf. 3 sg. ciripea; conj. prez. 3 să ciripească

ciripi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciripesc, imperf. 3 sg. ciripea; conj. prez. 3 sg. și pl. ciripească

ciripesc, -peam 1 imp.

Argou

ciripi, ciripesc v. t., v. i. a denunța, a trăda

Sinonime

CIRIPI vb. a pirui, (prin Olt.) a știorlâcăi. (Pasărea ~.)

CIRIPI vb. a pirui, (prin Olt.) a știorlîcăi. (Pasărea ~.)

Intrare: ciripi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ciripi
  • ciripire
  • ciripit
  • ciripitu‑
  • ciripind
  • ciripindu‑
 singular plural
  • ciripește
  • ciripiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ciripesc
 (să)
  • ciripesc
  • ciripeam
  • ciripii
  • ciripisem
a II-a (tu)
  • ciripești
 (să)
  • ciripești
  • ciripeai
  • ciripiși
  • ciripiseși
a III-a (el, ea)
  • ciripește
 (să)
  • ciripească
  • ciripea
  • ciripi
  • ciripise
plural I (noi)
  • ciripim
 (să)
  • ciripim
  • ciripeam
  • ciripirăm
  • ciripiserăm
  • ciripisem
a II-a (voi)
  • ciripiți
 (să)
  • ciripiți
  • ciripeați
  • ciripirăți
  • ciripiserăți
  • ciripiseți
a III-a (ei, ele)
  • ciripesc
 (să)
  • ciripească
  • ciripeau
  • ciripiră
  • ciripiseră
cilipschi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cirilipi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cilipi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciripi, ciripescverb

  • 1. unipersonal (Despre unele păsărele) A scoate sunete caracteristice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pirui știorlâcăi
    • format_quote În scorburile merilor ciripeau puii de vrabie. CAMILAR, TEM. 193. DLRLC
    • format_quote Scatiul, afară, ciripea de-abia auzit în gușă. SADOVEANU, O. IV 122. DLRLC
    • format_quote Ciripiți acolo Păsăruici golașe, Ciripiți și creșteți Ca copilu-n fașe. GOGA, C. P. 13. DLRLC
    • format_quote Ale pasărilor neamuri Ciripesc pitite-n ramuri. EMINESCU, O. I 120. DLRLC
    • format_quote Ciocîrlia... ciripește vesel în zori. ALECSANDRI, P. I 20. DLRLC
    • format_quote Păsăruica rugului, Pe coarnele plugului, Ciripește, Vorovește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 518. DLRLC
etimologie:
  • cirip DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.