CIUPERCĂ, ciuperci, s. f. 1. Plantă criptogamă făcînd parte dintr-una din principalele încrengăturile regnului vegetal, care cuprinde specii numeroase și variate; (sens curent) organ, adesea comestibil, al anumitor specii din această încrengătură, în formă de pălărie cărnoasă cu picior (Agaricus). ♦ Expr. (Atîta) pagubă (sau jaf) în ciuperci ! = mare pagubă ! nu e nici o pagubă ! Doar n-am mîncat ciuperci ! = doar n-am înnebunit ! 2. Obiect de lemn în formă de ciupercă (1), pe care se întinde ciorapul cînd se cîrpește. ♦ Pălărie veche, mototolită și turtită. 3. (În expr.) Ciuperca șinei = partea superioară a unei șine de cale ferată, pe care se sprijină roțile vehiculelor. – Bg. čepurka, sb. pečurka.

ciuperca, ciuperchez v. r. (tox.) a consuma substanțe interzise (narcotice, stupefiante); a se droga.