opțiuni
  • info

9 definiții pentru clipocire (zgomot)

Explicative DEX

CLIPOCIRE1, clipociri, s. f. Clipoceală1. – V. clipoci1.

CLIPOCIRE1, clipociri, s. f. Clipoceală1. – V. clipoci1.

clipocire1 sf [At: DA ms / V: ~oti~ / Pl: ~ri / E: clipoci1] 1-2 Clipoceală1 (1-2).

cliposire sf vz clipocire2

CLIPOCI (-ocesc) vb. intr. Mold. Bucov. 1 A clipi: ochiul blajin și mare clipocește acum din geana-i roșie (LUNG.) 2 A închide și a deschide una după alta ochii (vorb. de cineva care pică de somn); a ațipi: cum au clipocit, au slăbit căpăstrul din mînă (SB.) 3 A susura, a murmura (vorb. de ape) (PAMF.): valsul ... se revărsa deasupra apei, clipocind ușor, cu sunete armonioase (GRL.).

Ortografice DOOM

clipocire s. f., g.-d. art. clipocirii; pl. clipociri

clipocire s. f., g.-d. art. clipocirii; pl. clipociri

clipocire s. f., g.-d. art. clipocirii; pl. clipociri

Sinonime

CLIPOCIRE s. clipoceală, clipocit, murmur, susur, susurare, șoaptă, șopot, zvon, (rar) murmuială, murmureală, zuzet, (înv.) murmuit. (~ a unei ape.)

CLIPOCIRE s. clipoceală, clipocit, murmur, susur, susurare, șoaptă, șopot, zvon, (rar) murmuială, murmureală, zuzet, (înv.) murmuit. (~ a unei ape.)

Intrare: clipocire (zgomot)
clipocire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clipocire
  • clipocirea
plural
  • clipociri
  • clipocirile
genitiv-dativ singular
  • clipociri
  • clipocirii
plural
  • clipociri
  • clipocirilor
vocativ singular —
plural —
cliposire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

clipocire, clipocirisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.