7 definiții pentru clătinat (s.n.)
Explicative DEX
CLĂTINAT s. n. Clătinare. – V. clătina.
CLĂTINAT s. n. Clătinare. – V. clătina.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ibogdank
- acțiuni
clătinat1 sn [At: HERZ.-GHER., M. IV, 232 / Pl: ~uri / E: clătina] 1-6 Clătinare (1-6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
clătinat s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
clătinat s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
clătinat s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
CLĂTINAT s. 1. v. cutremurătură. 2. v. hurducătură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CLĂTINAT s. 1. clătinare, clătinătură, cutremurare, cutremurat, cutremurătură, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgîlțîială, zgîlțîire, zgîlțîit, zgîlțîitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură. (La seism s-a simțit un ~ puternic.) 2. clătinare, clătinătură, hurducare, hurducat, hurducătură, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgîlțîială, zgîlțîire, zgîlțîit, zgîlțîitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură, (pop.) zdruncin. (~ unei căruțe, pe un drum cu hîrtoape.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
clătinatsubstantiv neutru
- 1. Clătinare, cutremurătură, hurducătură. DEX '09 DEX '98sinonime: clătinare cutremurătură hurducătură
etimologie:
- clătina DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.