8 definiții pentru codruț
Explicative DEX
CODRUȚ, codruți, s. m. Codruleț. – Codru + suf. -uț.
CODRUȚ, codruți, s. m. Codruleț. – Codru + suf. -uț.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
codruț sm [At: JARNÎK – BÎRSEANU, D. 290 / Pl: ~i / E: codru + -uț] (Șhp) 1-4 Codruleț (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CODRUȚ, codruți, s. m. Codruleț (1). Codrule, codruțule, Ce mai faci, drăguțule? EMINESCU, O. I 123. M-oi duce... În codruțul cu copaci Și cu lunci pline cu fagi; În codruțul cu izvoare Și cu mîndre căprioare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 290.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
codruț (desp. co-druț) s. m., pl. codruți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
codruț (co-druț) s. m., pl. codruți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
codruț s. m. (sil. -druț), pl. codruți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
CODRUȚ s. codruleț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CODRUȚ s. codruleț.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: codruț
- silabație: co-druț
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
codruț, codruțisubstantiv masculin
-
- Codrule, codruțule, Ce mai faci, drăguțule? EMINESCU, O. I 123. DLRLC
- M-oi duce... În codruțul cu copaci Și cu lunci pline cu fagi; În codruțul cu izvoare Și cu mândre căprioare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 290. DLRLC
-
etimologie:
- codru + -uț. DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.