12 definiții pentru colțat
din care- explicative DEX (6)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
- regionalisme (1)
Explicative DEX
COLȚAT, -Ă, colțați, -te, adj. Colțos. – Colț + suf. -at.
COLȚAT, -Ă, colțați, -te, adj. Colțos. – Colț + suf. -at.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
colțat, ~ă a [At: LB / Pl: ~ați, ~e / E: colț + -at] 1 (Reg) Cu dantură diformă. 2 (Fig; pop) Bun de gură. 3 (Înv) Cutezător. 4 (Înv) Obraznic. 5 (Înv) Ironic. 6 (Înv) Arțăgos. 7 (Înv) Nesociabil. 8 (Înv) Care caută ceartă. 9 (Înv) Puternic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COLȚAT, -Ă, colțați, -te, adj. 1. Cu colții ieșiți în afară, cu dinții mari; colțos. Da eu, Costane, după el nu mă duc... că-i colțat și hîd. CAMILAR, N. I 29. Tigrii, urșii și cu un cuvînt toate Lighioanele-acelea ce erau. mai colțate. ALEXANDRESCU, P. 111. Și codat și colțat (Lupul). ȘEZ. XIII 25. 2. Fig. Bun de gură, arțăgos; recalcitrant. Boierii cei mai colțați erau adunați la sfat. GHICA, S. 493.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COLȚAT ~tă (~ți, ~te) v. COLȚUROS. /colț + suf. ~at
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
colțat a. 1. cu colți mari ieșiți afară; 2. fig. care își arată colții, arțăgos, gâl- cevitor: boierii cei mai colțați GHICA.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*colțát, -ă adj. Colțos, cu colțĭ marĭ. Fig. Agresiv, hărțăgos.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
colțat adj. m., pl. colțați; f. colțată, pl. colțate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
colțat adj. m., pl. colțați; f. colțată, pl. colțate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
colțat adj. m., pl. colțați; f. sg. colțată, pl. colțate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
COLȚAT adj. v. colțos.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
colțat adj. v. COLȚOS.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
colțat, colțată, adj. (reg.) arțăgos, gâlcevitor.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
colțat, colțatăadjectiv
- 1. Cu colții ieșiți în afară, cu dinții mari. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: colțos
- Da eu, Costane, după el nu mă duc... că-i colțat și hîd. CAMILAR, N. I 29. DLRLC
- Tigrii, urșii și cu un cuvînt toate Lighioanele-acelea ce erau mai colțate. ALEXANDRESCU, P. 111. DLRLC
- Și codat și colțat (Lupul). ȘEZ. XIII 25. DLRLC
-
- 2. Bun de gură. DLRLCsinonime: arțăgos recalcitrant
- Boierii cei mai colțați erau adunați la sfat. GHICA, S. 493. DLRLC
-
etimologie:
- Colț + -at. DEX '98 DEX '09