comitat sn [At: BĂLCESCU, M. V. 403 / Pl: ~e / E: ger Komitat (lm comitatus)] Unitate administrativ-teritorială, în unele țări, condusă de un conte Cf departament, district.

COMITAT, comitate, s. n. (În monarhia austro-ungară) Diviziune administrativă; district. V. departament. Proprietar, avînd în comitat mai multe ferme... GHICA, S. 579. Mihai își așeză... oștirea în deosebite comitate pentru iernat: BĂLCESCU, O. II 265.

COMITAT s.n. Diviziune administrativă; district (în organizarea administrativă a Imperiului austro-ungar). [< germ. Komitat, cf. lat. med. comitatus].

COMITAT s. n. (în evul mediu) unitate administrativ-teritorială; district. (< germ. Komitat, lat. comitatus)

COMITAT ~e n. ist. (în unele țări) Unitate administrativ-teritorială condusă de un comite; district; ținut. /<germ. Komitat

comitat n. diviziune administrativă, în Anglia și în Austro-Ungaria. Comitatele din Ardeal, Banat, Țara Crișului și Maramureș, se numără astăzi printre județele României Mari.

*comitát n., pl. e (germ. komitat, d. lat. comitatus, escortă, convoĭ, d. cómes, cómitis, tovarăș. V. comite). O subdiviziune administrativă în Anglia și’n foasta Austro-Ungarie (județ).

comitat s. n., pl. comitate

comitat s. n., pl. comitate

comitat s. n., pl. comitate

COMITAT s. v. județ.

COMITAT s. district, (înv., în Transilv.) varmeghie, (turcism înv.) caza. (Un ~ din Ungaria.)

COMITAT s. district, (înv., în Transilv.) varmeghie, (turcism înv.) caza. (Un ~ din Ungaria.)

comitat s. v. JUDEȚ.

comitát, comitate, s.n. (reg., înv.) Unitate administrativ-teritorială condusă de un comite (sau conte). ■ La 3 iulie 1368, s-a înregistrat prima atestare a Maramureșului sub denumirea de comitat; până atunci era denumit district sau țară. – Din germ. Komitat (Scriban, DEX, MDA).

comitat, comitate, s.n. – (reg.) Unitate administrativ-teritorială, condusă de un comite (sau conte). La 3 iulie 1368, prima atestare a Maramureșului sub denumirea de comitat; până atunci era denumit district sau țară (Tomi, 2005). – Din germ. Komitat < lat. med. comitatus „escortă, convoi” < lat. comes, comitis „tovarăș” (Scriban, DEX, MDA).

comitat, -e, s.n. – Unitate administrativ-teritorială, condusă de un comite (sau conte). La 3 iulie 1368, prima atestare a Maramureșului sub denumirea de comitat; până atunci era denumit district sau țară (Tomi 2005). – Din germ. Komitat.