15 definiții pentru confuz

din care

Explicative DEX

CONFUZ, -Ă, confuzi, -e, adj. 1. Neclar, neprecis, nelămurit, nedeslușit. 2. (Despre oameni și manifestările lor) Încurcat, tulburat, zăpăcit. – Din fr. confus, lat. confusus.

CONFUZ, -Ă, confuzi, -e, adj. 1. Neclar, neprecis, nelămurit, nedeslușit. 2. (Despre oameni și manifestările lor) Încurcat, tulburat, zăpăcit. – Din fr. confus, lat. confusus.

confuz, ~ă a [At: I. NEGRUZZI, S. III, 254 / Pl: ~i, ~e / E: fr confus, lat confusus] 1 Neclar. 2 (D. acțiuni etc.) Încurcat. 3 (Frm) Rușinat. 4 (Frm) Umilit.

CONFUZ, -Ă, confuzi, -e, adj. 1. Neclar, nelămurit, nedeslușit. Încearcă să-și adune gîndurile confuze. TOPÎRCEANU, M. 49. Toată viața mea trecută e confuză suvenire. MACEDONSKI, O. I 238. Strigăte confuze se amestecară, cu un huruit uscat, de șandrama care se dărîmă. VLAHUȚĂ, O. A. 280. (Adverbial) Răspunde confuz. 2. Încurcat, tulburat, zăpăcit. Își clatină capul c-un zîmbet confuz. LESNEA, I. 85. Candidă și confuză, fata... asculta atentă. BART, E. 181. Am rămas nehotărît, confuz. GALACTION, O. I 59.

CONFUZ, -Ă adj. 1. Neclar, neprecis, nelămurit, nedeslușit. 2. (Despre oameni și manifestările lor) Încurcat, tulburat. [< fr. confus, cf. it. confuso, lat. confusus – amestecat].

CONFUZ, -Ă adj. 1. neclar, imprecis, nelămurit, nedeslușit. 2. (despre oameni) încurcat, tulbure. (< fr. confus, lat. confusus)

CONFUZ ~ă (~i, ~e) 1) Care se distinge cu multă greutate; lipsit de claritate; vag. Murmur ~. Amintire ~ă. 2) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care este tulburat de sentimente; cuprins de zăpăceală; zăpăcit. Spirit ~. /<fr. confus, lat. confusus

confuz a. 1. de-a valma, amestecat, nesigur: zgomot confuz; 2. fig. încurcat, întunecat: amintiri confuze. ║ adv. uimit, rușinos: a rămas confuz.

*confúz, -ă adj. (lat. con-fusus. V. di-fuz). Confundat, încurcat. Fig. Obscur: cuvîntare confuză. Rușinat, încurcat: a rămînea confuz. Nesigur, amestecat: amintirĭ confuze. Adv. În mod confuz.

Ortografice DOOM

confuz adj. m., pl. confuzi; f. confu, pl. confuze

confuz adj. m., pl. confuzi; f. confuză, pl. confuze

confuz adj. m., pl. confuzi; f. sg. confuză, pl. confuze

Sinonime

CONFUZ adj. 1. difuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, încâlcit, încurcat, neclar, nedefinit, nedeslușit, neînțeles, nelămurit, neprecis, obscur, tulbure, vag, (fig.) întunecat, nebulos, neguros. (O situație ~.) 2. difuz, nedeslușit, vag, (înv.) îngăimător, neauzit. (Glasuri ~.) 3. v. neclar. 4. echivoc, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, neprecis, obscur, (livr.) abscons. (O semnificație ~.)

CONFUZ adj. 1. difuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, încîlcit, încurcat, neclar, nedefinit, nedeslușit, neînțeles, nelămurit, neprecis, obscur, tulbure, vag, (fig.) întunecat, nebulos, neguros. (O situație ~.) 2. difuz, nedeslușit, vag, (înv.) îngăimător, neauzit. (Glasuri ~.) 3. difuz, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, nedeslușit, nelămurit, neprecis, vag, (fig.) surd. (O senzație ~ de durere.) 4. echivoc, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, neprecis, obscur, (livr.) abscons. (O semnificație ~.)

Antonime

Confuz ≠ clar, lămurit, limpede, lucid

Intrare: confuz
confuz adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • confuz
  • confuzul
  • confuzu‑
  • confu
  • confuza
plural
  • confuzi
  • confuzii
  • confuze
  • confuzele
genitiv-dativ singular
  • confuz
  • confuzului
  • confuze
  • confuzei
plural
  • confuzi
  • confuzilor
  • confuze
  • confuzelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

confuz, confuadjectiv

  • 1. Imprecis, neclar, nedeslușit, nelămurit, neprecis, vag. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Încearcă să-și adune gîndurile confuze. TOPÎRCEANU, M. 49. DLRLC
    • format_quote Toată viața mea trecută e confuză suvenire. MACEDONSKI, O. I 238. DLRLC
    • format_quote Strigăte confuze se amestecară, cu un huruit uscat, de șandrama care se dărîmă. VLAHUȚĂ, O. A. 280. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Răspunde confuz. DLRLC
  • 2. Despre oameni și manifestările lor: tulburat, zăpăcit, încurcat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Își clatină capul c-un zîmbet confuz. LESNEA, I. 85. DLRLC
    • format_quote Candidă și confuză, fata... asculta atentă. BART, E. 181. DLRLC
    • format_quote Am rămas nehotărît, confuz. GALACTION, O. I 59. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.