15 definiții pentru conjurat (s.m.)

din care

Explicative DEX

CONJURAT, -Ă, conjurați, -te, s. m. și f. (Livr.) Conspirator. – Din fr. conjuré.

conjurat, ~ă smf [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: fr conjure] (Rar) Conspirator.

CONJURAT, -Ă, conjurați, -te, s. m. și f. (Rar) Conspirator. – Din fr. conjuré.

CONJURAT, -Ă, conjurați, -te, s. m. și f. (Rar) Persoană care ia parte la o conjurație, conspirator.

CONJURAT, -Ă s.m. și f. (Rar) Conspirator. [< conjura].

CONJURAT, -Ă s. m. f. complotist. (< fr. conjuré, lat. coniuratus)

CONJURAT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care participă la o conjurație; complotist; conspirator. /v. a conjura

conjurat a. și m. care iea parte la o conjurațiune în contra Statului sau a capului său.

*conjurát, -ă adj. și s. (lat. conjuratus). Conspirator, complotist.

Ortografice DOOM

conjurat (livr.) s. m., pl. conjurați

conjurat (livr.) s. m., pl. conjurați

conjurat s. m., pl. conjurați

Sinonime

CONJURAT s. v. complotist, conspirator.

conjurat s. v. COMPLOTIST. CONSPIRATOR.

Regionalisme / arhaisme

conjurát, conjurați, -te, adj. (înv.) Înconjurat. – Din conjura.

Intrare: conjurat (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conjurat
  • conjuratul
  • conjuratu‑
plural
  • conjurați
  • conjurații
genitiv-dativ singular
  • conjurat
  • conjuratului
plural
  • conjurați
  • conjuraților
vocativ singular
  • conjuratule
  • conjurate
plural
  • conjuraților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

conjurat, conjurațisubstantiv masculin
conjura, conjuratesubstantiv feminin
conjurat, conjuraadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.