dadaism sn [At: OPRESCU, A. M. 33 / E: fr dadaïsme] Curent apărut în literatură și în artă pe la 1916, caracterizat prin negarea oricărei legături dintre gândire și expresie pentru a regăsi realul atenției Si: (rar) dada².

DADAISM s. n. Curent decadent în literatura și arta burgheză răspîndit după primul război mondial și caracterizat prin arbitrarul și incoerența expresiei, ceea ce duce la o îngrămădire haotică de cuvinte sau de linii și culori.

DADAISM s.n. Curent dezvoltat în literatură și artă după primul război mondial, care se caracterizează prin negarea oricărei legături între gîndire și expresie, prin abolirea formelor constituite și prin organizarea unor spectacole îndreptate împotriva artei, gustului estetic și moralei tradiționale. [< fr. dadaïsme, cf. dada].

DADAISM s. n. curent literar și artistic apărut în 1916 în Europa, caracterizat prin negarea și răsturnarea valorilor artistice, existente, cultivând ilogicul, arbitrarul irațional, suprimarea oricărei legături dintre gândire și expresie în literatură, colajele, alăturarea incoerentă de linii și de culori în artele plastice; dada. (< fr. dadaïsme)

DADAISM n. Curent în literatură și artă, apărut în Europa occidentală, după primul război mondial, caracterizat prin negarea legăturii dintre gândire și expresie și prin ridicarea hazardului la rang de principiu de creație. /<fr. dadaïsme

DADAISM s. n. Curent literar și artistic născut în Europa în perioada Primului Război Mondial, caracterizat prin ruptura de valorile existente, cultivând ilogicul și exaltând iraționalul. – Din fr. dadaïsme.

dadaism s. n.

dadaism s. n.

dadaism s. n.

Dadaism (< fr. dadaïsme; dada, cal; fig. idee fixă) Curent literar și artistic apărut în cultura europeană în perioada primului război mondial, caracteristic prin suprimarea oricărui; raport între gîndire și expresie, prin crearea unor poezii rezultate din asocierea arbitrară a cuvintelor și tendința de a revoluționa literatura și arta prin renunțarea la orice structurare conștientă a creației artistice. Inițiator al acestui curent, Tristan Tzara ș.a.

DADAÍSM (< fr.) Mișcare literar-artistică dezvoltată în perioada Primului Război Mondial și în anii imediat următori. Primele manifestări apar la Zürich în 1916, când poetul francez, originar din România, Tristan Tzara, scriitorii germani Hugo Ball și Richard Huelsenbeck, sculptorul francez Hans Arp ș.a. fondează cabaretul Voltaire-club literar, galerie de expoziție și sală de teatru. Din 1919, gruparea s-a mutat la Paris, inițiind manifestări nihiliste împotriva culturii, puternic discreditată după Primul Război Mondial; s-au făcut experimente de poezie și colaje în pictură și sculptură. Hazardul este ridicat la rang de principiu de creație, iar negația este cuvântul de bază în vocabularul dadaist. Mijloacele principale folosite au fost împrumutate din mișcare futuristă: manifeste, poezii fonetice, poemul simultan, muzica zgomotoasă, spectacole publice provocatoare. Printre reprezentanții mișcării: M. Duchamp, Man Ray, F. Picabia, Marcel Iancu, Max Ernst.

DADAISM s. dada. (~ul s-a manifestat la începutul secolului trecut.)

DADAISM s. dada. (~ s-a manifestat la începutul secolului nostru.)