degerat¹ sn [At: POENARU, Î. 31/5 / V: (reg) dig~, digir~ / Pl: ~uri / E: degera] 1-7 Degerare (1-7).

degerat², ~ă a [At: PETROVICI, P. 256/7 / V: (reg) dig~, digir~ / Pl: ~ați, ~e / E: degera] 1 (D. ființe sau părți ale corpului) Amorțit din cauza frigului. 2 Cu degerături. 3 Pătruns de frig. 4 Înghețat². 5 (D. plante) Ofilit de ger. 6 (D. legume și fructe) Degradat din cauza gerului. 7 (Pfm; îe) A nu face (sau a nu plăti, înv, a nu ajunge) (nici cât) o ceapă ~ă (rar, două cepe ~e) A nu valora nimic. 8-9 (Pfm îe) A nu da (pe cineva sau pe ceva) nici (cât pe) o ceapă ~ă (sau nici două cepe ~e) A considera (pe cineva sau ceva) lipsit de (valoare sau) importanță. 10 (Îae) A disprețui. 11 (Îe; reg) A mânca o ceapă ~ă A nu izbuti într-o afacere. 12 (Îae; reg) A nu duce la bun sfârșit o misiune. 13 (D. pământ) Întărit de ger. 14 (Îvr; d. apă) Înghețat².

DEGERAT, -Ă, degerați, -te, adj. (Despre părți ale corpului) Inflamat, amorțit de ger. Picioare degerate. ♦ (Despre oameni și animale) Cu degerături; înghețat. ♦ (Despre plante, fructe, legume) Atins, stricat de ger. [Oamenii] își descărcau cartofii degerați pe drum. DUMITRIU, N. 199. ◊ Expr. A nu face (sau a nu plăti) (nici sau cît) o ceapă degerată v. ceapă.

DEGERAT ~tă (~ți, ~te) v. A DEGERA. ◊ A nu face (sau a nu plăti) nici (sau cât) o ceapă ~tă a nu avea nici o valoare; a nu valora nimic. /v. a degera

digerat² sn vz degerat¹

digerat⁴, ~ă a vz degerat²

digirat¹ sn vz degerat¹

digirat², ~ă a vz degerat²

a nu face nici cât o ceapă degerată expr. a nu valora nimic, a nu avea nici o valoare.

DEGERAT adj. înghețat, (prin Munt.) mereu. (Om ~.)

DEGERAT adj. înghețat, (prin Munt.) mereu. (Om ~.)