opțiuni
  • info

9 definiții pentru dereticare

Explicative DEX

DERETICARE, dereticări, s. f. Acțiunea de a deretica și rezultatul ei. – V. deretica.

DERETICARE, dereticări, s. f. Acțiunea de a deretica și rezultatul ei. – V. deretica.

dereticare sf [At: CAMIL PETRESCU, T. III, 226 / Pl: ~cări / E: deretica] Curățenie și aranjare (a casei) Si: dereticat1.

DERETICARE, dereticări, s. f. Dereticat1. Olga era chiar de părere... să procedăm eventual la o dereticare radicală aci, în biroul d-voastră. CAMIL PETRESCU, T. III 226.

diretecare sf vz dereticare

Ortografice DOOM

dereticare s. f., g.-d. art. dereticării; pl. dereticări

dereticare s. f., g.-d. art. dereticării; pl. dereticări

dereticare s. f., g.-d. art. dereticării; pl. dereticări

Sinonime

DERETICARE s. 1. dereticat, scuturare, scuturat. (~ camerei.) 2. curățenie, scuturătură, (prin Transilv.) tăgășire, tistușag. (A făcut o ~ radicală prin casă.)

DERETICARE s. 1. dereticat, scuturare, scuturat. (~ camerei.) 2. curățenie, scuturătură, (prin Transilv.) tăgășire, tistușag. (A făcut o ~ radicală prin casă.)

Intrare: dereticare
dereticare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dereticare
  • dereticarea
plural
  • dereticări
  • dereticările
genitiv-dativ singular
  • dereticări
  • dereticării
plural
  • dereticări
  • dereticărilor
vocativ singular —
plural —
diretecare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dereticare, dereticărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a deretica și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dereticat
    • format_quote Olga era chiar de părere... să procedăm eventual la o dereticare radicală aci, în biroul d-voastră. CAMIL PETRESCU, T. III 226. DLRLC
etimologie:
  • vezi deretica DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.