10 definiții pentru desfidere
Explicative DEX
DESFIDERE, desfideri, s. f. (Rar) Faptul de a desfide; provocare, sfidare. – V. desfide.
DESFIDERE, desfideri, s. f. (Rar) Faptul de a desfide; provocare, sfidare. – V. desfide.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
desfidere sf [At: DDRF / Pl: ~ri / E: desfide] 1 Sfidare. 2 Provocare la luptă, la un joc sportiv etc. 3 Provocare a cuiva să dovedească ceva despre care știe că nu va fi posibil. 4 (Rar) Declarare cuiva că nu este crezut.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESFIDERE s. f. (Neobișnuit) Faptul de a desfide; provocare, sfidare. Un viscol năpustește o desfidere brutală. MACEDONSKI, O. I. 398.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESFIDERE s.f. Faptul de a desfide; provocare, sfidare. [< desfide].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*desfidére f. Sfidare, provocare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
desfidere (rar) s. f., g.-d. art. desfiderii; pl. desfideri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
desfidere (rar) s. f., g.-d. art. desfiderii; pl. desfideri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
desfidere s. f., g.-d. art. desfiderii; pl. desfideri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
DESFIDERE s. v. sfidare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DESFIDERE s. bravadă, bravare, sfidare, (înv.) desfid. (~ morții.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
desfidere, desfiderisubstantiv feminin
-
- Un viscol năpustește o desfidere brutală. MACEDONSKI, O. I. 398. DLRLC
-
etimologie:
- desfide DEX '09 DEX '98 DN