opțiuni
  • info

10 definiții pentru devastare

Explicative DEX

DEVASTARE, devastări, s. f. Acțiunea de a devasta. – V. devasta.

DEVASTARE, devastări, s. f. Acțiunea de a devasta. – V. devasta.

devastare sf [At: ARISTIA, PLUT. / Pl: ~tări / E: devasta] 1 Distrugere prin boală, jaf, ravagii a unor teritorii, țări, orașe, așezări omenești Si: devastat1 (1), nimicire, pustiire, (îvr) devastație (1). 2 (Prc) Jefuire.

DEVASTARE, devastări, s. f. Acțiunea de a devasta. 1. (Mai ales la pl.) Distrugere de bunuri materiale (în timp de război, de răscoale etc.). Mi-a spus impiegatul de la mișcare că s-au făcut devastări. DUMITRIU, B. F. 77. Ruinile templelor egiptene, monumentele romane, vestigiile splendorilor Acropolei au supraviețuit zecilor de secole și repetatelor devastări. COCEA, P. 66. 2. Jefuire, prădare.

DEVASTARE s.f. Acțiunea de a devasta și rezultatul ei; pustiire, nimicire; distrugere, jefuire. [<devasta].

* devastațiúne f. (lat. de-vastátio, -ónis). Acțiunea de a devasta; rezultatu eĭ. – Și -áție, dar maĭ ales -áre.

Ortografice DOOM

devastare s. f., g.-d. art. devastării; pl. devastări

devastare s. f., g.-d. art. devastării; pl. devastări

devastare s. f., g.-d. art. devastării; pl. devastări

Sinonime

DEVASTARE s. 1. v. distrugere. 2. v. jefuire.

DEVASTARE s. 1. distrugere, nimicire, pîrjolire, pustiire, (înv.) risipă. (~ unui teritoriu ocupat.) 2. jefuire, prădare, spargere, (livr.) devalizare. (~ unei bănci.)

Intrare: devastare
devastare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • devastare
  • devastarea
plural
  • devastări
  • devastările
genitiv-dativ singular
  • devastări
  • devastării
plural
  • devastări
  • devastărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

devastare, devastărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a devasta. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: distrugere nimicire pustiire
    • 1.1. mai ales la plural Distrugere de bunuri materiale (în timp de război, de răscoale etc.). DLRLC
      • format_quote Mi-a spus impiegatul de la mișcare că s-au făcut devastări. DUMITRIU, B. F. 77. DLRLC
      • format_quote Ruinile templelor egiptene, monumentele romane, vestigiile splendorilor Acropolei au supraviețuit zecilor de secole și repetatelor devastări. COCEA, P. 66. DLRLC
    • 1.2. Jefuire, prădare. DLRLC DN
      sinonime: jefuire prădare
etimologie:
  • vezi devasta DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.