O definiție pentru dezrădăcinat (s.m.)
Explicative DEX
DEZRĂDĂCINAT, -Ă, dezrădăcinați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Despre plante) Care a fost scos din pământ cu rădăcină cu tot. 2. Adj., s. m. și f. P. anal. (Persoană) care și-a părăsit locul de naștere și se simte străină. ♦ (Persoană) care nu se poate adapta (la noile condiții de mediu, de viață). – V. dezrădăcina.
Intrare: dezrădăcinat (s.m.)
dezrădăcinat2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dezrădăcinat, dezrădăcinațisubstantiv masculin dezrădăcinată, dezrădăcinatesubstantiv feminin
- 1. Persoană care și-a părăsit locul de naștere și se simte străină. DEX '09
- 1.1. Persoană care nu se poate adapta (la noile condiții de mediu, de viață). DEX '09
-
etimologie:
- dezrădăcina DEX '98 DEX '09