DISTRIBUITOR, -OARE, distribuitori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană care distribuie ceva. ♦ Persoană (fizică sau juridică) care asigură distribuirea unor produse sau a unor servicii contra cost. 2. S. n. Aparat, piesă, dispozitiv sau mașină care asigură distribuirea rațională a unui material, a combustibilului etc. [Pr.: -bu-i-] – Distribui + suf. -tor. Cf. fr. distributeur.

distribuitor, ~oare [At: HELIADE, PARALELISM I, 81 / V: ~utor / Pl: ~i, ~oare / E: distribui + -tor] 1 smf Persoană (calificată) care este însărcinată să împartă anumite materiale, alimente etc. 2 sn Aparat, piesă, dispozitiv sau mașină care asigură distribuirea rațională a unui material, a combustibilului etc. Si: repartizor. 3 sn Aparat automat care conține diverse obiecte, alimente etc. și care funcționează pe bază de fise sau monede.

DISTRIBUITOR, -OARE, distribuitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care distribuie ceva, calificată să distribuie ceva. 2. S. n. Aparat, piesă, dispozitiv sau mașină care asigură distribuirea rațională a unui material, a combustibilului etc. [Pr.: -bu-i-] – Distribui + suf. -tor. Cf. fr. distributeur.

DISTRIBUITOR², -OARE, distribuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care distribuie (mărfuri, alimente, materiale etc.). – Pronunțat: -bu-i-.

DISTRIBUITOR, -OARE s.m. și f. Persoană care distribuie (mărfuri, alimente, materiale etc.). [< distribui + -tor].

DISTRIBUITOR, -OARE I. s. m. f. cel care distribuie (mărfuri, alimente, materiale etc.). II. s. n. aparat, dispozitiv aplicat la o mașină pentru a asigura distribuirea forței motrice, împrăștierea uniformă a unor semințe etc. (după fr. distributeur)

DISTRIBUITOR² ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care distribuie. /a distribui + suf. ~tor

distribuitor m. cel ce distribue.

* distribuitór, -oáre adj. și s. Care distribuĭe. S.n., pl. -oare. Aparat care sevește la distribuit ceva: distribuitor de abur.

distributor, ~oare smf, sn vz distribuitor

primitor-distribuitor s. m. Ocupația celui care primește și distribuie mărfurile (într-un depozit) ◊ „M. D. și C.G. – foști primitori-distribuitori (gestionari) ai Întreprinderii Industria laptelui Ilfov, au delapidat, în numai două luni, suma de 159247 lei.” Sc. 4 II 71 p. 1. ◊ „Între atribuțiile de serviciu, în calitate de primitor-distribuitor la Întreprinderea de rețele electrice Sibiu, S. S. o avea și pe aceea de a ține evidența bonurilor de benzină primite și a cantităților distribuite.” Sc. 13 III 74 p. 4. ◊ „32 de lucrători auxiliari, din care: 1 arhivar, 1 telexist, 1 parchetar [...] 3 primitori-distribuitori ș.a.” Sc. 27 VII 77 p. 1; v. și R.l. 13 VIII 80 p. 4; v. și desfacere-transport, turnător-formator (din primitor + distribuitor)

distribuitor² (persoană) (desp. -bu-i-) s. m., pl. distribuitori

distribuitor¹ (persoană) (-bu-i-) s. m., pl. distribuitori

distribuitor (persoană) s. m. (sil. -bu-i-), pl. distribuitori

DISTRIBUITÓR, -OÁRE (< fr.) s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană care distribuie. ♦ (EC.) Persoană fizică sau juridică ce asigură distribuirea unor produse sau a unor servicii contra cost. 2. S. n. (TEHN.) Piesă, mecanism etc. cu ajutorul căruia se face distribuirea agentului motor într-o mașină de forță, a apei în centralele hidroelectrice etc. 3. S. n. (TELEC.) Mecanism al instalațiilor de telegrafie și de telemăsură folosit pentru transmiterea semnalelor care aparțin unuia sau mai multor mesaje, în intervale de timp succesive, pe aceeași linie de transmisiune.

distribuitor, distribuitori s. m. (deț.) homosexual activ.

DISTRIBUITOR s. 1. împărțitor. (~ de ziare.) 2. (TEHN.) repartizor.

DISTRIBUITOR s. 1. împărțitor. (~ de ziare.) 2. (TEHN.) repartizor.