doisprezece, douăsprezece [At: PRAV. LUCACI, 217^v/3 / V: (rar) ~sprăz~, ~prece, (pfm) doișpe, (înv) douăs~ (S și: doăsprezece), douăsprezecea, nc, sm / S și: (înv) doas~ / E: doi + spre + zece] 1-2 s, a (Număr) care în numărătoare are locul între unsprezece și treisprezece. 3 no Al doisprezecelea (1-2). 4 nc (Precedat de pp „de” și urmat de „ori”) Intră în componența numeralului adverbial corespunzător De douăsprezece ori. 5 nc (Precedat de „câte”, adesea cu valoare adjectivală) Intră în componența numeralului distributiv corespunzător Câte doisprezece oameni. 6-7 no (Cu elipsa substantivului determinat) Ziua sau ora sau data. 8 sm Semn grafic reprezentând numărul doisprezece (1). 9 sm (Pex) Desen sau figură în forma semnului doisprezece (8). 10 Carte de joc marcată doisprezece (1) Si: valet, juvete.

DOISPREZECE, DOUĂSPREZECE num. card. Numărul care, în numărătoare, are locul între 11 și 13. Zece și cu doi fac doisprezece. ◊ (Adjectival) Doisprezece prizonieri fuseseră așezați în linie. CAMILAR, N. I 153. Un balaur cu douăsprezece guri... se reflectează în apele Oltului. BOGZA, C. O. 216. Am tovarăși doisprezece Și la brîu patru pistoale. ALECSANDRI, P. A. 44. – Variantă: (regional) doisprece, douăsprece (SBIERA, P. 322, PANN, P. V. I 122, TEODORESCU, P. P. 216) num. card.

DOISPREZECE¹ num. card. 1) Unsprezece plus unu. ~ inși. 2) (cu valoare de num. ord.) Al doisprezecelea; a douăsprezecea. /doi + spre + zece

DOISPREZECE² m. 1) Număr constând din douăsprezece unități. Împărțiți ~ la șase. 2) Cifra 12 sau XII. 3) Obiect marcat cu această cifră. /doi + spre + zece

doisprezece num. zece și două. [Lit. doi pe zece].

dauăsprezece nc vz doisprezece

dăuăsprezece nc vz doisprezece

doaâsprădzece nc, sm vz doisprezece

doaâsprezece nc, sm vz doisprezece

doasprăzeace nc, sm vz doisprezece

doasprezece nc, sm vz doisprezece

doăsprezece nc, sm vz doipsrezece

doășpe nc, sm vz doisprezece

doisprăzece nc vz doisprezece

doisprece nc vz doisprezece

doișpe nc, sm vz doisprezece

ZECE l. num. 1 Nouă plus unu: Plecat-am nouă din Vaslui Și cu sergentul ~ (alecs.); ascultă din ~ vorbe și una a muierii (pann.); un nebun întreabă și zece înțelepți nu-i pot răspunde (znn.) ¶ 2 Intră în compoziția numerelor de la 11-19: 👉 UNSPREZECE, DOISPREZECE, etc. ¶ 3 Sub forma de pl. zeci, intră în compoziția numerelor de la 20-90: 👉 DOUĂZECI, TREIZECI, etc. II. sbst. 1 Cifra care reprezintă acest număr (10, X) ¶ 2 Nota 10: profesorul i-a dat un ~ la geometrie [lat.# dĕcem].

dói-spre-zece (m) dóŭă-spre-zece (f) num. Zece plus doĭ orĭ doŭă. La doŭă-spre-zece (subînț. ore), la amează saŭ la mezu nopțiĭ. – În nord și doĭ (doŭă)-spre-ce.

doisprezece (desp. dois-pre-/doi-spre-) num. m., f. douăsprezece (desp. -uăs-pre-/-uă-spre~); 12/XII (data de doisprezece/douăsprezece, Circa doisprezece de Poliție; anul două mii doisprezece; numai: ora douăsprezece, douăsprezece zile)

!doisprezece (dois-pre-/doi-spre-) num. m., f. douăsprezece (-uăs-pre-/-uă-spre-); 12/XII

doisprezece num. m. (sil. mf. -spre-), f. douăsprezece

doisprezece, douăsprezece.

douăsprezece