4 definiții pentru dondănit (part.)

Explicative DEX

DONDĂNI, dondănesc, vb. IV. (Pop.) 1. Intranz. și tranz. A bombăni, a mormăi, a bodogăni. ♦ A spune vorbe fără legătură. ♦ Tranz. (Rar) A bate pe cineva la cap, a-l pisa. 2. Tranz. A flecări, a îndruga. [Var.: dondăi vb. IV] – Formație onomatopeică.

A DONDĂNI ~esc pop. 1. intranz. 1) A vorbi încet și nedeslușit în semn de nemulțumire; a bombăni; a bodogăni; a mormăi. 2) A vorbi mult și fără rost; a pălăvrăgi; a flecări; a trăncăni. 2. tranz. (persoane) A deranja întruna repetând insistent același lucru; a necăji; a plictisi; a pisa. /Onomat.

Ortografice DOOM

dondăni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dondănesc, imperf. 3 sg. dondănea; conj. prez. 3 sg. și pl. dondănească

Sinonime

DONDĂNI vb. v. bălmăji, bâigui, bârâi, bodogăni, bolborosi, bombăni, boscorodi, cicăli, dăscăli, flecări, gângăvi, îndruga, îngăima, îngâna, mârâi, molfăi, mormăi, murmura, pălăvrăgi, plictisi, sâcâi, sporovăi, trăncăni.

Intrare: dondănit (part.)
dondănit1 (part.) participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dondănit
  • dondănitul
  • dondănitu‑
  • dondăni
  • dondănita
plural
  • dondăniți
  • dondăniții
  • dondănite
  • dondănitele
genitiv-dativ singular
  • dondănit
  • dondănitului
  • dondănite
  • dondănitei
plural
  • dondăniți
  • dondăniților
  • dondănite
  • dondănitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dondăni, dondănescverb

popular
  • 1. intranzitiv tranzitiv A vorbi singur, încet și nedeslușit, (mai ales pentru a-și arăta o nemulțumire). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Și tot așa dondănind el din gură, iaca se trezește dinaintea lui c-un drac, ce ieșise din iaz. CREANGĂ, P. 48. DLRLC
    • format_quote Omul cu planete sosește tîrziu, legănîndu-se. S-a oprit la cîrciumă, e vesel, dondăne ceva fără șir. C. PETRESCU, Î. II 122. DLRLC
    • 1.1. A spune vorbe fără legătură; a învăța pe de rost o lecție, repetând-o de obicei cu voce scăzută și fără a înțelege, a memoriza mecanic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Unii dondăneau ca nebunii, pînă-i apuca amețeală. CREANGĂ, A. 84. DLRLC
    • 1.2. tranzitiv rar A bate pe cineva la cap, a-l pisa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: pisa
      • format_quote Duminica trecută am fost eu să-l văd pe bunicul – țipa la el bunica... ÎI dondănea la cap. STANCU, D. 251. DLRLC
  • 2. tranzitiv A spune vorbe de clacă, a îndruga verzi și uscate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În sfîrșit, ce-or fi mai dondănit ei și cît or mai fi dondănit, că numai iată se face ziuă! CREANGĂ, P. 255. DLRLC
    • format_quote Odată mergeau pe drum patru oameni. Cum dondăneau ei ba unele, ba altele, iată zăresc venind spre ei o comoară. ȘEZ. XVII 226. DLRLC
  • 3. tranzitiv neobișnuit A cânta încetișor, în surdină. DLRLC
    sinonime: fredona
    • format_quote Cei doi cai de la căruță pășteau liniștiți troscotul șanțului, în timp ce căruțașul, dondănind un cîntec, îi ștergea de sudoare cu un șomoiog de paie. CAMILAR, N. I 435. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Viu între acoperișuri era doar glasul moșului Chiril, care sfîrșise treaba și se așezase la poarta așezărilor popești, dondănind din fluier și din cuvînt. CAMILAR, N. I 331. DLRLC
  • comentariu Prezent indicativ și: persoana a 3-a sg. dondăne. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.