opțiuni
  • info

10 definiții pentru dătător

Explicative DEX

DĂTĂTOR, -OARE, dătători, -oare, adj. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) Care dă (ceva). – Dat2 + suf. -ător.

DĂTĂTOR, -OARE, dătători, -oare, adj. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) Care dă (ceva). – Dat2 + suf. -ător.

dătător, ~oare a [At: DEX / Pl: ~i, ~oare / E: dat2 + -ător] Care dă (ceva).

DĂTĂTOR, -OARE, dătători, -oare, adj. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») Care dă (ceva). Sub căldura soarelui dătător de viață, florile galbene, albastre și roșii, ca trezite din somn, își rîdicau încet cătră ceruri potirul lor strălucitor. HOGAȘ, M. N. 180. [Cuvîntul] aprinde-n inimi ură sau iubire, De moarte, de viață-i dătător. VLAHUȚĂ, O. A. 26. O băutură bună și dătătoare de chef. SBIERA, P. 306. ◊ (Substantivat) Asediază revistele... înșală pe cîțiva dătători de brevete, și într-o bună dimineață... se fac avocați, deputați sau moșieri. GALACTION, O. I 488. Rămîneți îm umbră sfîntă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini. EMINESCU, O. I 149. ◊ (Rar) Dătător de foc = incendiator. Trebuie, prin urmare, ca să suferi ca fiul dumitale să fie pedepsit mai cumplit decît ucigașii, decît dătătorii de foc. KOGĂLNICEANU, S. 193.

DĂTĂTOR ~oare (~ori, ~oare) Care dă ceva. Băutură ~oare de viață. /dat + suf. ~ător

dătător a. și m. care dă: dătător de vieață; dătător de legi, legislator: dătător de legi și datini EM.

dătătór, -oáre, adj. Care dă. Dătător de vĭață, vivificant. Dătător de legĭ, legislator.

Ortografice DOOM

dătător adj. m., pl. dătători; f. sg. și pl. dătătoare

dătător adj. m., pl. dătători; f. sg. și pl. dătătoare

dătător adj. m., pl. dătători; f. sg. și pl. dătătoare

dau, dea 3 conj., dădui 1 aor., dădusem 1 m.-m.-c.-p., dătător adj. v.

Intrare: dătător
dătător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dătător
  • dătătorul
  • dătătoru‑
  • dătătoare
  • dătătoarea
plural
  • dătători
  • dătătorii
  • dătătoare
  • dătătoarele
genitiv-dativ singular
  • dătător
  • dătătorului
  • dătătoare
  • dătătoarei
plural
  • dătători
  • dătătorilor
  • dătătoare
  • dătătoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dătător, dătătoareadjectiv

  • 1. (Urmat de determinări introduse prin prepoziție „de”) Care dă (ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Sub căldura soarelui dătător de viață, florile galbene, albastre și roșii, ca trezite din somn, își rîdicau încet cătră ceruri potirul lor strălucitor. HOGAȘ, M. N. 180. DLRLC
    • format_quote [Cuvântul] aprinde-n inimi ură sau iubire, De moarte, de viață-i dătător. VLAHUȚĂ, O. A. 26. DLRLC
    • format_quote O băutură bună și dătătoare de chef. SBIERA, P. 306. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Asediază revistele... înșală pe cîțiva dătători de brevete, și într-o bună dimineață... se fac avocați, deputați sau moșieri. GALACTION, O. I 488. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Rămîneți în umbră sfîntă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini. EMINESCU, O. I 149. DLRLC
    • 1.1. rar (și) substantivat Dătător de foc = incendiator. DLRLC
      sinonime: incendiator
      • format_quote Trebuie, prin urmare, ca să suferi ca fiul dumitale să fie pedepsit mai cumplit decît ucigașii, decît dătătorii de foc. KOGĂLNICEANU, S. 193. DLRLC
etimologie:
  • Dat + -ător. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.