10 definiții pentru expectorare
Explicative DEX
EXPECTORARE, expectorări, s. f. Acțiunea de a expectora și rezultatul ei; expectorație. – V. expectora.
EXPECTORARE, expectorări, s. f. Acțiunea de a expectora și rezultatul ei; expectorație. – V. expectora.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
expectorare sf [At: CALENDAR (1862) / V: (înv) esp~, espept~ / Pl: ~rări / E: expectora] 1-2 Expectorație (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXPECTORARE, expectorări, s. f. Acțiunea de a expectora; expectorație.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXPECTORARE s.f. Acțiunea, faptul de a expectora; expectorație. [< expectora].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
espectorare sf vz expectorare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
espeptorare sf vz expectorare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*expectorațiúne f. (d. expectorez). Acțiunea de a expectora. – Și -áție, -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
expectorare s. f., g.-d. art. expectorării; pl. expectorări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
expectorare s. f., g.-d. art. expectorării; pl. expectorări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
expectorare s. f., g.-d. art. expectorării; pl. expectorări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
expectorare, expectorărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a expectora și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: expectorație
etimologie:
- expectora DEX '09 DEX '98 DN